Cate ceva despre Vanatoare

                 

                  In Romania, vanatoarea este perceputa, de peste 50 de ani, ca o activitate rationala, desfasurata in scopul mentinerii, cu arma de vanatoare, a echilibrului in natura. Mai exact spus, in scopul mentinerii echilibrului dintre speciile de vanat pradator si cele de vanat plantivor, si dintre speciile de vanat in general si mediul acestora, abiotic si biotic, de viata.

Aceasta conceptie s-a impus intrucat echilibrul actual din natura nu mai este un echilibru natural in adevaratul sens al cuvantului, ci un echilibru mentinut intr-o stare de relativa stabilitate prin interventia inteleapta, motivata ecologic si economic, a factorului VANATOR.

Asadar, vanatoarea este o activitate constienta, prin care se exploateaza durabil o resursa naturala regenerabila. Este perceputa astfel de managerii in materie, care urmaresc permanent evolutia populatiilor de vanat din punct de vedere cantitativ si calitativ, si care stabilesc, prin metode si mijloace cu pretentii stiintifice, cotele anuale de vanare, diferentiate pentru multe specii de vanat sedentar pe sexe, pe clase de varsta si pe categorii de calitate.

Ei merg cu logica mai departe, urmarind mentinerea in permanenta a unor efective optime de vanat, de asemenea corect structurate, asa incat sa se beneficieze de cote de vanare cat mai mari, in conditiile unor prejudicii cat mai mici produse de vanat mediului agricol si/sau forestier de viata.

Pentru adevaratii vanatori, vanatoarea a fost si este insa cu totul altceva. Este in primul rand o chemare launtrica, straveche, pe care o resimt in mod irezistibil fata de vanat si de natura. In si mai multi dintre semenii nostri nevanatori, aceasta chemare salasluieste latent, ca sa izbucneasca surprinzator, atunci cand se asteapta si ne asteptam mai putin. Un lucru este insa de netagaduit: vanatoarea se practica, in general, din pasiune. O pasiune care incumba de obicei timp si bani. Oricat de pasionati ar fi vanatorii si oricat i-ar costa obiectul pasiunii lor, ei raman totusi constienti de ceea ce fac, in limitele cotelor de vanare prestabilite anual, asa incat perenitatea vanatorii sa nu fie pusa in pericol. De aceea, pentru foarte multi dintre vanatori este cu mult mai important ce anume si cum anume vaneaza, decat cat vaneaza. Adevarata satisfactie vanatoreasca vine, pentru acestia, de la modul sportiv si elegant in care dobandesc vanatul, nicidecum de la marimea tabloului de vanatoare sau, dupa caz, de la punctajul trofeului vanatului dobandit. Sunt si acestea multumiri pentru ei, dar secundare. Cum sunt de altfel si rezultatele economice ale activitatii desfasurate benevol.

      Pentru istorici si pentru oameni de cultura, vanatoarea mai inseamna trecut, traditie si civilizatie. O traditie care lasa in urma milenii de experienta cumpatata. De la omul culegator si vanator preistoric pana in zilele noastre, evolutia activitatii de vanatoare s-a impletit strans cu evolutia societatii umane, trasand urme de o inestimabila valoare in cultura universala si cultura in domeniul cinegetic.