tag:blogger.com,1999:blog-71027981625130138922024-03-14T02:31:57.174-07:00VanatoareaVanatoarea sa practicat din timpuri stravechi,A trecut de mult vremea cand omul vana ca sa aiba ce manca
Nu mi-am dorit sa fie o insiruire seaca de animale ucise in anume imprejurari, cu anumiti oameni intr-un anume loc si moment. Am vrut sa adun momente speciale, de care sa ma bucur ,daca noi toti, care promovam vanatoarea etica, vanatoarea adevarata, dam un exemplu personal dupa experienta fiecaruia din care sa invatam unul de la altul.Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.comBlogger9125tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-33148334733850652002012-02-14T12:26:00.002-08:002012-02-14T12:26:21.994-08:00<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/DrMS3ljzfxE?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
Deschidere Vanatoare la iepuri Grupa "Gaiu Mic"Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-22746220504992164222012-02-14T12:12:00.003-08:002012-02-14T12:12:27.623-08:00SPECII DE VANAT<br />
<span style="font-family: Arial; font-size: 12pt;">SPECII DE VANAT </span><br />
<br />
<br />
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Fazanul - Phasianus
colehicus</span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDHWGSqjEibZQU_DpKOfYr_mBfI8ADKoRNkN1iBWQDp13dFsK-SVlTXYMRvrdgJwXW5JKZKwFLRgZ3zZKriyalFvnt_MC1NOvu9-L9ogKYaSHE-qsQBJFxmycr10bgozWzlWhcOkgnqz0/s1600/IMG_4894.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDHWGSqjEibZQU_DpKOfYr_mBfI8ADKoRNkN1iBWQDp13dFsK-SVlTXYMRvrdgJwXW5JKZKwFLRgZ3zZKriyalFvnt_MC1NOvu9-L9ogKYaSHE-qsQBJFxmycr10bgozWzlWhcOkgnqz0/s320/IMG_4894.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Originar din fauna Asiei,
fazanul a fost adus in Europa de greci si romani. Mai multe subspecii eliberate
in terenurile de vanatoare s-au incrucisat si a rezultat fazanul ce s-a adaptat
conditiilor de viata din Romania. Aici poate fi gasit in densitati mai mari la
altitudini cuprinse intre 0 si 300m, unde trupurile de padure sunt relativ mici
sau unde sunt tufarisuri si stufarisuri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Apa si accesibilitatea
hranei sunt factori ce ii imbunatatesc conditiile de viata. Lipsa perioadelor
lungi cu acoperire de zapada fac ca terenurile de vanatoare din sudul si vestul
tarii sa fie cele mai bune pentru aceasta specie. Tot aici fazanul se
inmulteste in mod natural.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Perioada de vânatoare este
cuprinsa intre 1 octombrie si 28 februarie. Metoda de vânatoare cea mai
folosita este "la goana", unde gonasii sunt desi si bataile scurte. O
alta metoda este vânatoarea cu câini, "la sarite", care poate oferi
prin frumusetea ei clipe de neuitat.</span><span style="font-family: Arial; font-size: 10pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Fazanul este cea mai
importanta pasare din avifauna noastra cinegetica,prin raspandirea ei si
crestarea numerica.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Masculul are o coada lunga
bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrite alb cu negru, sau galben cu
cenusiu. Capul este albastrui cu reflexe verzui. Femela are penajul de culori
mai spalacite de nuante galben cu cenusiu. Fazanul provine din Asia Centrala si
regiunea de sud din Caucaz. In prezent se cunosc ca. 30 de rase, toate fiind
pasari active ziua, traind pe campuri cu terenuri cultivate, unde consuma de
obicei o hrana de natura vegetala, iar noaptea se retrag in padure dormind in
arbori. Este o pasare poligama (un cocos avand 5 -6 gaini), sedentara, care nu
migreaza iarna ci numai in cautare de hrana. Femela depune in cuib 8 - 15 oua
verzui sau brune pe care le cloceste din aprilie pana in iunie timp de 24 de
zile pe un sol cu ierburi. Pentru a mentine constant efectivul de pasari exista
in prezent crescatorii de fazani, puii eclozionand in incubatoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Apa si accesibilitatea
hranei sunt factori ce ii imbunatatesc conditiile de viata. Lipsa perioadelor
lungi cu zapada fac ca terenurile de vanatoare din sudul si din vestul tarii sa
fie cele mai bune pentru aceasta specie. Tot aici fazanul se inmulteste in mod
natural. Sezonul de vanatoare este cuprins intre 1 octombrie si 28 februarie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Metoda de vanatoare cea
mai folosita este "la goana" - gonacii sunt desi si bataile scurte. 0
alta metoda este vanatoarea cu caini, "la sarite", care poate oferi
prin frumusetea ei clipe de neuitat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Trofeul la faza il
reprezinta penele frumoase;adeseori este retinut ca trofeu si neutralizat
intreg fazanul.<o:p></o:p></span></div>
<span style="font-family: Arial; font-size: 12pt;"></span><br />
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Gâstele si ratele
salbatice - Anseriformes</span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjh7x3_SParA8DAiHwWYbgJO2D1X9jN0RX4p50ml3O_7YmANR7b5yO9apw0BIW_XIhUxdIJjKnHy4EbCoGP67JNbOak37yehQ6dEKO5ArY6QaYVretfGnt-fiPX50LNbT410QrIlxQW77Y/s1600/Rata+mare+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjh7x3_SParA8DAiHwWYbgJO2D1X9jN0RX4p50ml3O_7YmANR7b5yO9apw0BIW_XIhUxdIJjKnHy4EbCoGP67JNbOak37yehQ6dEKO5ArY6QaYVretfGnt-fiPX50LNbT410QrIlxQW77Y/s320/Rata+mare+2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Speciile de gâste si rate
din fauna României sunt specii sedentare, oaspeti de vara sau oaspeti de iarna.
Balti, lacuri si râuri sunt biotopul lor natural, unde in functie de specie se
pot concentra pâna la zeci de mii de exemplare. Gâsca de vara, gârlita, gârlita
mica si gâsca de semanatura sunt dintre gâste, principalele specii de interes
cinegetic. Dintre rate, rata mare domina tablourile vânatoresti, urmata de
sarsela si rata mica.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Perioada de vânatoare este
cuprinsa intre 15 august si 28 februarie pentru gâste si rata mare si se prelungeste
pâna la 15 martie pentru sarsele si rate mici. Metodele de vânatoare sunt
diferite si specifice locului. Cele mai folosite sunt pentru gâste pânda pe
balta, când gastele pleaca sau se intorc de la câmp, pânda pe câmp pe directia
locului de hranire, atunci când se stie partea in care se deplaseaza gâstele la
culturile agricole si pânda pe lan atunci când se stiu locurile de hranire si
sunt posibilitati de adapost. Pentru rate, apropiatul cu câine aportor, acolo
unde terenul permite deplasarea pe apa, pe mal sau din barca si pânda la
locurile de pasaj sunt metodele cele mai folosite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Alte specii de pasari de
balta abundente in apele României sunt: lisitele (Fulica atra), gainusa de
balta (Gallinula chloropus) si cormoranii mari (Phalacrocorax carbo). Ele pot
fi vânate prin apropiat, de pe mal sau din barca in perioada 15 august - 15
martie.</span><span style="font-family: Arial; font-size: 10pt;"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Prepelita - Coturnix
coturnix</span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZcSoow8oHVhK3em5anzUxQKL98_9Tb2RtVAfmlck7m08yMmHGFA7w8zqhIFxoXOEYhk2gk70dFGoMm41uQOTox85Ze8SjSso3Ri9072WOb8eAG5Dlgp9CjZoabhGtpcEtSMTrltKnvco/s1600/Prepelita.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="316" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZcSoow8oHVhK3em5anzUxQKL98_9Tb2RtVAfmlck7m08yMmHGFA7w8zqhIFxoXOEYhk2gk70dFGoMm41uQOTox85Ze8SjSso3Ri9072WOb8eAG5Dlgp9CjZoabhGtpcEtSMTrltKnvco/s320/Prepelita.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;"></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Prepelita ofera placerea
primelor vânatori ale sezonului. In arsita sfârsitului de vara, traditionalele
conace de dimineata, cu odihna de la prânz si popasul dupa conacul de seara vor
fi savurate de iubitorii vânatorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Perioada de vânatoare este
intre 15 august si 15 noiembrie. Vânatoarea cea mai frumoasa si cu cele mai
bune rezultate este cea cu câine pontator.</span><span style="font-family: Arial; font-size: 10pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">OUALE DE PREPELITA UN
REMEDIU PUTERNIC</span></b><span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAV9Hv-Hc-2JWiGP5a-TIkL_10WQM8cs9rmQuQCmR0lHEz-tHCojF7HZiIS5BW9vKRD32qiEMSU5qNzbfkkAcF0YvmlE6-5UvksjImHyRQGNmRD-WgyaW8RbBuA7nLQnBkKzMxuM_jmmY/s1600/oua+prep.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="301" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAV9Hv-Hc-2JWiGP5a-TIkL_10WQM8cs9rmQuQCmR0lHEz-tHCojF7HZiIS5BW9vKRD32qiEMSU5qNzbfkkAcF0YvmlE6-5UvksjImHyRQGNmRD-WgyaW8RbBuA7nLQnBkKzMxuM_jmmY/s320/oua+prep.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span>Ani de zile, marile laboratoare de
cercetare ale lumii, in special din Japonia, Franta, Anglia, Rusia, SUA, au
studiat calitatile miraculoase ale carnii si oualor de prepelita, precum si
efectele miraculoase pe care acestea le au asupra sanatatii oamenilor.<span> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span>Prepelitele au inceput sa fie domesticite
in Europa, apoi in Coreea, China si Japonia, inca din anii 1300. Crescatorii
japonezi le construiau colivii din lemn de santal si mahon, incrustat cu aur,
argint, fildes si pietre pretioase. Si tot japonezii au fost cei care au
inceput sa trateze diferite boli prin cure de carne si oua de prepelita.<span> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span>Vechii egipteni isi conservau vitalitatea
consumand carne si oua de prepelita, servite la banchete importante si
considerate delicatese. In Romania, cresterea prepelitelor a inceput mai de curand,
iar calitatile curative incredibile ale produselor lor nu sunt inca bine
cunoscute si recunoscute. Dar ouale acestor pasari si-au dovedit actiunea
benefica in peste 50 de afectiuni.<span> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span>Efectele lor se datoreaza calitatii
superioare a proteinei existente in ou, absentei colesterolului (este singurul
ou dietetic), concentratiei deosebite de vitamine si de minerale. Minunea
numita "ou de prepelita" a fost descoperita in 1967, de catre
francezul J.Troffer.<span> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span>Concluziile cercetarilor sunt senzationale.
Oul de prepelita are de 6 ori mai multa vitamina B1 decat oul de gaina, de 15
ori mai multa vitamina B2, completate cu vitamina A, complex B, D3, E, C.
Contine de 5 ori mai mult fosfor, de 8 ori mai mult fier, iar ca microelemente
contine potasiu, zinc, calciu, sulf. La 100 de grame, contine 700 kcal, 12%
proteine, 14% grasimi, 0,5% glucide, 0,9% minerale, fiind un adevarat laborator
chimic.<span> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span>Terapeutii recomanda ca aceste cure sa se
tina de trei ori pe an, cu pauza de 21 de zile intre ele, pentru ca nu au nici
un fel de contraindicatii; ouale trebuie consumate obligatoriu proaspete, de
preferat embrionate (calcate de mascul), cele neembrionate folosindu-se doar
pentru consumul normal. Se pastreaza in frigider, la 4-7 grade, in lada de
fructe. Atentie: expira dupa o luna!<span>
</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span>In timpul tratamentului, se consuma in
primele 2 zile – 3 oua, a 3-a zi – 4 oua, a 4-a zi – 5 oua, si mai departe câte
5, pana la sfarsitul curei (250 oua pentru adulti si 150 pentru copii). Ouale
se consuma pe stomacul gol, dimineata, dupa care 5 ore nu se mananca nimic sau,
daca nu este posibil, dupa 3 ore se poate consuma putina hrana rece,
neancalzita. Pe durata tratamentului este interzis consumul de cafea, de tutun,
sau orice bautura bazata pe substante chimice. Alcoolul taie jumatate din
proprietatile oului! Fumul a numai doua tigari ii distruge in special vitamina
C!<span> </span><o:p></o:p></span></div>
<br />
<br />
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Porumbeii - Columba sp.</span></b><span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj72SG5lIQhrH15c7NCg_lsK2EOJnn8RIJsmmZ8P7IuIAYtdKFqGLRZJQzFKYJeo-dKjHXRctDdwX-Qv3ag1xeYgXNKBbLLaK29w3brYU5O9fdtIVHEvja_ZAQFWw3i3Q6en23ZoaDJ_40/s1600/normal_porumbel2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj72SG5lIQhrH15c7NCg_lsK2EOJnn8RIJsmmZ8P7IuIAYtdKFqGLRZJQzFKYJeo-dKjHXRctDdwX-Qv3ag1xeYgXNKBbLLaK29w3brYU5O9fdtIVHEvja_ZAQFWw3i3Q6en23ZoaDJ_40/s320/normal_porumbel2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span><span> </span> </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Porumbeii
gulerati sau de scorbura, turturelele si gugustiucii sunt speciile deosebit de
bine reprezentate in România. Pânda in lanul copt sau la pasaj pot oferi
partide placute de vânatoare, atât cantitativ, cât si calitativ.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Perioada de vânatoare este
cuprinsa intre 1 august si 31 martie.</span><span style="font-family: Arial; font-size: 10pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Potârnichia - Perdix
perdix<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoWn_S9Sdt5_w21A_J-1WIOZ_VJSYhlCpQUPmXfykQzIPC0D8MHJiZAKFb3P3LY_9U7bN1-C0W__18LNeap1kDxdbXVoibfaJnc7f1i6Gjl6O1pAGzl00oNemExA4FRI0tTQJP52uTRGQ/s1600/potarniche.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoWn_S9Sdt5_w21A_J-1WIOZ_VJSYhlCpQUPmXfykQzIPC0D8MHJiZAKFb3P3LY_9U7bN1-C0W__18LNeap1kDxdbXVoibfaJnc7f1i6Gjl6O1pAGzl00oNemExA4FRI0tTQJP52uTRGQ/s1600/potarniche.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Reducerea substantiala a
folosirii substantelor chimice in agricultura si reaparitia haturilor si
tufarisurilor, ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor, a recreat
conditiile de refacere a populatiei de potârnichii. Populatii puternice s-au
dezvoltat in zona de câmpie si de dealuri, unde zapada nu este atât de mare ca
sa impiedice accesul la hrana..<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Perioada de vânatoare este
cuprinsa intre 15 octombrie si 31 decembrie. Metoda de vânatoare cea mai
folosita este "la sarite" cu câini.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Potârnichea are lungimea
totala a corpului de 310-330 mm, lungimea aripii de 148-162mm, lungimea cozii
de 80-95mm,anvergura de 510-535mm. Greutatea variaza dupa anotimpuri, toamna
350-400g scazând sensibil iarna.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Culoarea generala a
penajului este cenusie, iar culoarea roscata a capului si gusei se gaseste la
ambele sexe. Masculul prezinta pe abdomen pene de culoare brun-castanie asezate
in forma unei potcoave. Aceasta potcoava exista si la femele, mai putin
pronuntata. La majoritatea femelelor, exista deasupra ochiului sau pe crestetul
capului o pata deschisa, care la mascul lipseste, acesta având capul de culoare
roscata.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Potârnichea este foarte
fidela locului de trai, fiecare stol având un câmp de miscare limitat (500m),
zona care creste la 1-2 km numai iarna.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Cuibul pentru clocit îl
face pe sol, intr-o adâncitura naturala si adapostita, larga de 12-15cm si
adânca de 5-8cm, pe care o captuseste cu iarba uscata si fulgi. Ouatul are loc
in aprilie, intr-un cuib putându-se gasi 10-15 oua, uneori chiar mai multe.
Ouale sunt mici, lungi de circa 3,5cm, de culoarea smântânii mergând pana la
tonuri de brun-deschis, uneori si cu nuante rosii. Durata incubatiei este de
24-25 zile si începe imediat dupa terminarea pontei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Puii parasesc cuibul
imediat ce se usuca si se<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Dusmanii principali sunt
ciorile, cotofenele, dihorii, câinii si pisicile hoinare, ulii etc.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><span> </span><b>Sitarul - Scolopax rusticola</b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXYLmUSyBVoZWP0Jge1m0B7FhCx49JY1eHw_Q6tScJYIrvaZmhydsg2IjNXMWDF2VHbB2otMM112RRNcDnvVi1LBlzEGOwQ9VNKlxsJ-e_9hJA8csLQ47a5t_OzE7feWowJ1ZHIc0PfHg/s1600/sitar.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXYLmUSyBVoZWP0Jge1m0B7FhCx49JY1eHw_Q6tScJYIrvaZmhydsg2IjNXMWDF2VHbB2otMM112RRNcDnvVi1LBlzEGOwQ9VNKlxsJ-e_9hJA8csLQ47a5t_OzE7feWowJ1ZHIc0PfHg/s1600/sitar.jpg" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Pasare migratoare de
pasaj, sitarul prefera padurile tinere cu sol umed sau reavan, zavoaiele sau
tufarisurile cu o stare de umiditate a solului care sa ii permita cautarea
hranei. Pasajul incepe de obicei in luna martie, când sitarii se duc spre
locurile de cuibarit din nordul Europei. O mica parte ramâne sa cuibareasca in
Carpati. Toamna pasajul are loc in sens invers, iar când iernile sunt blânde si
solul nu ingheata, unele pasari ramân sa ierneze in partile sudice ale tarii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Perioada de vânatoare este
intre 1 septembrie si 30 aprilie, iar metodele de vânatoare folosite sunt pânda
de seara, "la sarite" si goana.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<o:shapedefaults v:ext="edit" spidmax="1026"/>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<o:shapelayout v:ext="edit">
<o:idmap v:ext="edit" data="1"/>
</o:shapelayout></xml><![endif]-->
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Vulpea </span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3CrmHb5pC1fEz7d3rsi82uDWmJt9b9BbGgHRbtaQUQVPpJfV9GYxwZD0tLGq41a_-38HVbN_ZvUVnpVX8-50tLGri6jSMAWz6qAjvpgmxMiZB5pI0mFcUezRgoNr3WvukiuvZSNQ86os/s1600/vulpea.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3CrmHb5pC1fEz7d3rsi82uDWmJt9b9BbGgHRbtaQUQVPpJfV9GYxwZD0tLGq41a_-38HVbN_ZvUVnpVX8-50tLGri6jSMAWz6qAjvpgmxMiZB5pI0mFcUezRgoNr3WvukiuvZSNQ86os/s320/vulpea.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">In Câmpia Româna sau in
Dobrogea, in dealurile subcarpatice sau in platoul Bucegilor, iarna pe zapada
poti lesne observa urma pârtie a vulpii. Oriunde isi poate sapa o vizuina sau
poate gasi una gata facuta, acolo unde este un pic de liniste si ceva
rozatoare, se gaseste si sireata vulpe. Perioada de vânatoare pentru vulpe este
cuprinsa intre 15 septembrie si 31 martie, iar metodele practicate sunt: goana,
vânatoarea la vizuina, pânda la nada si vanatoarea cu chematoare. In România,
vulpile se claseaza pe locul doi dupa iepure, in rândul mamiferelor recoltate
pe fondurile de vânatoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Multe din trofeele
valoroase de vulpe au fost pierdute prin desconsiderarea craniului acestei
specii. Acum ele au inceput sa fie apreciate si rezultatele nu au asteptat prea
mult sa apara. Vârful de serie al trofeelor românesti este reprezentat de un
craniu de 25,30 puncte .<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-29632848409916473812012-02-14T11:53:00.001-08:002012-02-14T11:53:10.724-08:00Colonizări şi populări cu vânat<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]--><link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Colonizări şi populări
cu vânat</span></b><span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Consecvenţi principiului
utilizării terenului la capacitate, inclusiv din punct de vedere cinegetic, în
România s-au practicat, începând încă din secolul XV, populări cu anumite
specii de vânat. Scopurile urmărite pot fi sintetizate după cum urmează:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># pentru întemeierea unor
populaţii de vânat autohton, acolo unde acesta a dispărut cu mulţi ani în urmă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># pentru împrospătări de
sânge;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># pentru sporirea
productivităţii unor terenuri, în scopul exploatării lor mai intense din punct
de vedere vânătoresc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Toate aceste populări au
fost justificate la vremea lor, fiindcă au răspuns unor interese recreativ-sportive,
economice sau pur şi simplu ştiinţifice. Sunt încă justificate şi acum, dar
numai atunci când este vorba de populări cu specii care au existat, deoarece în
genere aceste specii nu afectează echilibrul natural. Cu totul altfel se pune
problema aclimatizării unor specii străine, faţă de care se manifestă în
prezent reticenţă tocmai din astfel de considerente.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Legea naţională în
domeniul cinegetic, adaptată convenţiilor internaţionale în materie, impune în
cazul speciilor alohtone un studiu prealabil amănunţit privind posibilul impact
de mediu şi aprobarea acestuia de către Autoritatea publică centrală în
domeniu, mai înainte de demararea acţiunii de colonizare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Trecând peste populările
de mai mică anvergură întreprinse încă din secolul XV cu fazani şi din secolul
XVI cu cerbi comuni, peste studiile prealabile necesare eventualelor populări,
peste necesitatea pregătirii terenului în vederea colonizării prin combaterea
dăunătorilor naturali şi ajutarea cu hrană a nucleului colonizat, peste
monitorizarea evoluţiei acestui nucleu şi peste selecţia care se impune la
început, vom aborda concis principalele populări/colonizări efectuate în
România şi rezultatul acestora.Populările cu fazani<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Primele colonizări despre
care au rămas mărturii scrise datează din anul 1475, localizate în vestul
ţării. Este posibil ca astfel de colonizări să fi fost chiar mai vechi. În
sudul ţării nu s-au practicat însă decât după anul 1900.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Din acele vremuri, fazanul
s-a colonizat cu intermitenţe până în zilele noastre, în multe staţiuni
considerate propice speciei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Încă din perioada
interbelică şi mai ales după 1950, practica a luat un avânt neaşteptat deoarece
specia, folositoare agriculturii, s-a dovedit extrem de atractivă pentru
vânători. În plus, pare să fi contribuit esenţial la protecţia altor specii de
vânat, prin atragerea preocupărilor vânătoreşti asupra acesteia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">O dată cu creşterea, an de
an, a cifrei colonizărilor, s-au dezvoltat şi modernizat crescătoriile
destinate înmulţirii speciei şi, totodată, a crescut exportul de fazani,
apreciaţi în străinătate pentru calităţile lor de foarte buni zburători.
Această situaţie s-a menţinut până de curând, când din cauza scumpirii
furajelor şi scăderii interesului pentru importul fazanilor din România,
activitatea de creştere şi de populare a fazanilor a intrat într-o uşoară
recesiune.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">S-a putut constata în
schimb că populaţiile din libertate, îndeosebi cele localizate în staţiuni
favorabile, au prosperat şi au devenit autopropagative, fără a mai necesita din
partea omului decât o uşoară ocrotire şi îngrijire în timpul iernii. Esenţială
pare să fie protecţia făzăniţelor şi ajutorarea fazanilor din libertate cu
hrană complementară în perioada critică, cu zăpadă din abundenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Din contră, populările cu
pui de fazani proveniţi din părinţi ţinuţi de multe generaţii în crescătorii
pare să devitalizeze, prin încrucişare, populaţiile viguroase din libertate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Asupra acestui aspect, ca
de altfel şi asupra experienţei altor ţări în privinţa unor astfel de populări
cu vânat din crescătorii, în cantităţi exagerate pentru a se asigura succesul
acţiunilor vânătoreşti şi tablouri impresionante de vânat, va trebui să
reflectăm cu mai multă profunzime în viitor, în interesul vânatului şi al
perenităţii vânătoarei.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p>Populările cu căpriori</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4dvrFl6_Z1d2-3ik4hyphenhyphenMHWHPfA_5ng4NtpHpveBThJasrE1hE37elBMzqmnJlhfQPEUFJuyjRUiqqpQJimGfjI3mQgTHi-iWYi7f9TVyYaGTucxc1seXSdwBLCWUjXql47uy3Lp7zKJo/s1600/caprior.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="239" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4dvrFl6_Z1d2-3ik4hyphenhyphenMHWHPfA_5ng4NtpHpveBThJasrE1hE37elBMzqmnJlhfQPEUFJuyjRUiqqpQJimGfjI3mQgTHi-iWYi7f9TVyYaGTucxc1seXSdwBLCWUjXql47uy3Lp7zKJo/s320/caprior.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Au fost demarate înainte
de 1960, ca urmare a dispariţiei speciei din Câmpia Română şi împuţinării
acesteia în alte zone, după cel de-al doilea război mondial.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Populările s-au efectuat
cu iezi capturaţi din libertate, crescuţi temporar pe lângă gospodăriile
paznicilor de vânătoare şi ale vânătorilor din mediul rural.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Exemplarele populate şi
urmaşii acestora au ocupat repede pădurile din zonele de joasă altitudine, din
Lunca şi chiar din Delta Dunării, unind nucleele instalate cu populaţiile din
libertate. Ulterior s-au adaptat şi vieţuirii exclusiv în terenurile agricole
şi, greu de explicat, lipsei de apă din zonele foarte afectate de secetă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Rezultatul amestecului de
sânge, al exemplarelor de provenienţă foarte diferită, a condus la întemeierea
unor populaţii deosebit de viguroase, inclusiv din punct de vedere al valorii
trofeelor. Recordul naţional al României, de peste 211 puncte provine dintr-o
astfel de zonă situată în sudul ţării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p><o:p></o:p>Populările cu iepuri de
câmp</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpphd3qES5YW7ouutwNZpRmBPSBYv4bYkA3Ryrgkzek1K1tcCQay_kF92OZQ-CqudI1bsGPZJmantxvWiiFd_OTbXmKpfUMgWLPCtKRsYykygwlJJSA5H79J0gXFTO7udnldNOx1DLCi8/s1600/iepure+de+camp.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="224" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpphd3qES5YW7ouutwNZpRmBPSBYv4bYkA3Ryrgkzek1K1tcCQay_kF92OZQ-CqudI1bsGPZJmantxvWiiFd_OTbXmKpfUMgWLPCtKRsYykygwlJJSA5H79J0gXFTO7udnldNOx1DLCi8/s320/iepure+de+camp.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Deşi nu erau necesare
decât măsuri de ocrotire şi îngrijire a speciei, au fost totuşi practicate în
unele terenuri în care efectivele se reduseseră exagerat, din cauza prădării,
bolilor şi/sau braconajului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Eficienţa unor astfel de
populări este dificil de apreciat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Un lucru este însă cert:
după 1990 efectivele de iepuri au prosperat vizibil, chiar în condiţiile unei
prădări mai accentuate. Meritul pare să revină îmbunătăţirii condiţiilor de
mediu, ca urmare a reconsiderării concepţiei de folosire intensivă a
terenurilor cu destinaţie agricolă. Lăsarea terenului pârloagă şi extinderea
culturilor cu plante industriale s-ar putea să influenţeze însă, în mod
negativ, dinamica preconizată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Castorul este cea mai
recent repopulată specie, în centrul şi vestul ţării. După urmele lăsate,
popularea se poate considera deja reuşită. Nu ar fi motive să se întâmple
altfel. Rămâne de urmărit evoluţia nucleelor populate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">În legătură cu repopularea
zimbrilor, dropiilor şi cocoşilor de mesteacăn sunt doar proiecte în curs de
demarare. Toate aceste specii sunt încă semnalate în fauna ţării: zimbrii în
ţarcuri, dropia temporar în vestul ţării, venită din Ungaria, şi în Dobrogea,
trecută probabil peste Dunăre din Ucraina, iar cocoşii de mesteacăn în munţii
Maramureşului, dar şi în zona limitrofă din judeţele Suceava şi Bistriţa.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Aceste specii, scoase de
mult timp de pe lista speciilor de interes vânătoresc, vor mai rezista în
condiţiile de mediu existente acum în locul fostelor biotopuri naturale şi vor
supravieţui, probabil temporar, în efective reduse, sub atenta îngrijire a
omului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Nu putem încheia tratarea
acestui subiect fără să reamintim autocolonizările constatate, prin expansiune
de areal, în ultimii 50 de ani.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Guguştiucul a venit
dinspre Asia, urmat fiind la scurt timp, de şacalul auriu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Ambele specii au evoluat
spectaculos la început, ca ulterior efectivele acestora să se stabilizeze,
inclusiv prin vânătoare. Expansiunea şacalului auriu spre nord, extrem de
dăunătoare pentru vânatul mic, pare să fie limitată de prezenţa lupului. La
rândul lui, ţine la niveluri reduse efectivele de vulpi şi de pisici sălbatice
din zonele ocupate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">O altă specie semnalată
după 1950 în România a fost câinele enot, venit dinspre Ucraina în Delta şi în
Lunca Dunării, de unde şi-a extins arealul şi în zona de câmpie. Efectivele
speciei se menţin însă reduse.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Spre deosebire de aceste
trei specii bizamul a avut o dezvoltare explozivă după pătrunderea pe
teritoriul României, prin expansiune dinspre Centrul Europei. Acum, după un
număr apreciabil de ani, pare să-şi fi găsit un echilibru stabil în raport cu
fauna autohtonă. Efectivele speciei se menţin la un nivel rezonabil, chiar mai
mic decât cel la care ar putea deveni dăunătoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Iată, aşadar, colonizările
efectuate ori petrecute în decursul timpului în România, mult mai rezonabile şi
mai puţin deranjante pentru speciile autohtone decât în alte ţări.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Probabil că, în viitor,
schimbările climatice care se întrevăd vor antrena anumite succesiuni în fauna
autohtonă, context în care colonizările vor trebui regândite ecologic, în
întâmpinarea influenţelor naturii asupra acesteia.</span><span style="font-family: Arial; font-size: 10pt;"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<strong>Populările cu fazani</strong><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDjEOg4Fmu5WOAtTTyd1hdKK4QCXRoVhDpeQpsZzCf0ADoL-GOqWr6VrpuWlVuVJqnn_SVKoE6beWJ-SR93I9RYfJu70x5Kl3AAMxdoFrGgJMuRtIPCAl_WrhWaBJRO3A5VFot6u1olQU/s1600/IMG_4882.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDjEOg4Fmu5WOAtTTyd1hdKK4QCXRoVhDpeQpsZzCf0ADoL-GOqWr6VrpuWlVuVJqnn_SVKoE6beWJ-SR93I9RYfJu70x5Kl3AAMxdoFrGgJMuRtIPCAl_WrhWaBJRO3A5VFot6u1olQU/s320/IMG_4882.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgs4unwJu_8w0Hm-YyXWn3GosjVKmh3at8mfmKFRiFI1uFCTELbFiscjczXbvjwrdaW2HQ15clrCtUGG6E737E6haAIcoHshHkuAE8d3s1aWKUumaiZQ2Q6rJm16_yW6lDnjA1SeFntl9s/s1600/fazan.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br /></a></div>
<br />
Primele colonizări despre care au rămas mărturii scrise datează din
anul 1475, localizate în vestul ţării. Este posibil ca astfel de
colonizări să fi fost chiar mai vechi. În sudul ţării nu s-au practicat
însă decât după anul 1900.<br />
Din acele vremuri, fazanul s-a colonizat cu intermitenţe până în zilele noastre, în multe staţiuni considerate propice speciei.<br />
Încă din perioada interbelică şi mai ales după 1950, practica a luat un
avânt neaşteptat deoarece specia, folositoare agriculturii, s-a dovedit
extrem de atractivă pentru vânători. În plus, pare să fi contribuit
esenţial la protecţia altor specii de vânat, prin atragerea
preocupărilor vânătoreşti asupra acesteia.<br />
O dată cu creşterea, an de an, a cifrei colonizărilor, s-au dezvoltat
şi modernizat crescătoriile destinate înmulţirii speciei şi, totodată,
a crescut exportul de fazani, apreciaţi în străinătate pentru
calităţile lor de foarte buni zburători. Această situaţie s-a menţinut
până de curând, când din cauza scumpirii furajelor şi scăderii
interesului pentru importul fazanilor din România, activitatea de
creştere şi de populare a fazanilor a intrat într-o uşoară recesiune.<br />
S-a putut constata în schimb că populaţiile din libertate, îndeosebi
cele localizate în staţiuni favorabile, au prosperat şi au devenit
autopropagative, fără a mai necesita din partea omului decât o uşoară
ocrotire şi îngrijire în timpul iernii. Esenţială pare să fie protecţia
făzăniţelor şi ajutorarea fazanilor din libertate cu hrană
complementară în perioada critică, cu zăpadă din abundenţă.<br />
Din contră, populările cu pui de fazani proveniţi din părinţi ţinuţi de
multe generaţii în crescătorii pare să devitalizeze, prin încrucişare,
populaţiile viguroase din libertate.<br />
Asupra acestui aspect, ca de altfel şi asupra experienţei altor ţări în
privinţa unor astfel de populări cu vânat din crescătorii, în cantităţi
exagerate pentru a se asigura succesul acţiunilor vânătoreşti şi
tablouri impresionante de vânat, va trebui să reflectăm cu mai multă
profunzime în viitor, în interesul vânatului şi al perenităţii
vânătoarei.<br />
<br />
Mistretul - placerea vanatorii<br />
Dat fiind larga sa raspandire geografica, mistretul fiind prezent nu
numai la munte sau deal ci si in parchetele de padure de la ses, in
lunca si Delta Dunarii, vanatoarea la mistretul este una din cele mai
importante si cautate partide de vinatoare din Romania. In regiunea de
deal, de unde iepurele sau fazanul lipsesc, mistretul este principalul
vinat pentru vanatorii locali. Avind o perioada de vanatoare generoasa,
din august si pina in februarie, mistretul face obiectul multor tehnici
de vanatoare. Astfel, deosebim:<br />
<strong>Vanatoarea la goana la mistret </strong><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEaTEeHhG5wO9bw3C3d-aSryvMCvyh523nqi18Zu62aNrVZkYiUpYT3L3uhneAGdm6XaBi9Zv815G-OYX-kmA_SRHOWzi3m2_5PMq-E4elA4Pg6kwOyClpeOj4jZTTEjNEkeYPC_uCYn4/s1600/mistretvinatoare1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEaTEeHhG5wO9bw3C3d-aSryvMCvyh523nqi18Zu62aNrVZkYiUpYT3L3uhneAGdm6XaBi9Zv815G-OYX-kmA_SRHOWzi3m2_5PMq-E4elA4Pg6kwOyClpeOj4jZTTEjNEkeYPC_uCYn4/s1600/mistretvinatoare1.jpg" /></a></div>
<br />Goana este
cea mai folosita tehnica in vanatoarea de mistret. Sunt citeva conditii
de reusita care se impun a fii stiute de cei care organizeaza sau care
participa la o goana de mistret:<br />
<div class="articleContent">
<li>inainte de inceperea vanatorii, sa se stabileasca cu precizie in ce
portiune de padure se presupune a sta turma de mistretii in aceea zii.
Aceasta se realizeaza prin inconjurarea diferitelor portiuni din padure
si cercetarea urmelor pe zapada. Daca nu este zapada, rezultatul
vanatorii poate fii nesigur, din acest punct de vedere. O alta varianta
este aceea a hranirii complementare cu porumb, cu 3-4 zile inainte de
data vanatorii ( asta mai ales la ses ) </li>
<li>in terenurile acidentate sa fie cunoscute trecatorile mistretilor
si directia in care se adapostesc, cind sunt stirniti. In general in
alta directie nu vom reusi sa-i manam indiferent de numarul gonacilor</li>
<li>sa se tina cont de directia din care bate vintul si deplasarile vanatorilor in teren sa se faca in liniste. </li>
</div>
Goana la mistret se poate face cu gonaci sau cu caini. Cea mai
practicata goana la mistret este cea mixta - si cu gonaci si cu caini.
Cainii trebuie sa fie din cei care gonesc exclusiv la mistret si nu iau
urma caprioarei, iepurelui, vulpii, etc Se recomanda exemplare canine
de talia mica - mijlocie, cu viteza, anduranta si, lucru foarte
important, care nu ataca frontal vanatul.aca s-a descoperit o urma proaspata de porc, atunci se va intra cu
cainele in goana pe aceasta urma. Cainii sunt folositori caci ajuta la
descoperirea si scoaterea din des a porcilor, apoi imprastie turma,
astfel incit mistretii ajung la mai multi vanatori. Pe de alta parte
folosirea cainilor implica si niste neajunsuri, dintre care cel mai
mare este faptul ca manati de caini, mistretii ajung in mare viteza pe
linia vinatorilor, ingreunind in acest fel tirul acestora .<br />
<strong>Pinda clasica</strong><br /><br />Panda la mistret se face de
regula, noaptea, in august - septembrie, in lanurile de porumb sau
linga terenurile cultivate cu cartofi. Succesul este mai sigur daca se
identifica din timpul zilei trecatoarea porcilor de la locul de odihna
catre terenul agricol. In punctele des frecventate se recomanda
amenajarea de observatoare inalte, plasate lateral cu 20-30 metri fata
de "partia" mistretilor, pe cit posibil cu lumina lunii in spate <br />Metoda
are neajunsul unui tir pe lumina slaba, de cele mai multe ori fiind
greu de identificat piesele valoroase. Se pot comite si greseli
impuscindu-se animale domestice sau, extreme de grav, oameni In ultimul
rind, se raneste vanat, care pina dimineata se altereaza, neputind fii
urmarit pe intuneric.<br />
<strong>Pinda la nada </strong><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPU9u4PPEgOgqYSbBZisKhDJKEyGUTpgTCNmpgquQGsbjYixGEMgTP0bmg6EGj6h77qSWEN7OXHGwiRs0TLyxNFgJTr7foKyhjXzhlPONPJWT_RW-Ne_U0seP5w-6579ssJFop1VgaIGI/s1600/panada+la+nada.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPU9u4PPEgOgqYSbBZisKhDJKEyGUTpgTCNmpgquQGsbjYixGEMgTP0bmg6EGj6h77qSWEN7OXHGwiRs0TLyxNFgJTr7foKyhjXzhlPONPJWT_RW-Ne_U0seP5w-6579ssJFop1VgaIGI/s320/panada+la+nada.jpg" width="288" /></a></div>
<br />
Panda la nada se face in locurile de hranire acolo unde se amenajeaza
special standuri de panda. Locurile de hranire cu nada trebuie
aprovizionate sistematic incepind din vara. La inceput mistretii vor
frecventa aceste locuri numai pe timp de noapte, dar cu timpul, pe
fondul asigurarii linistei necesare in fond, vor veni la hrana inainte
de a insera. <br />Nu trebuie sa existe confuzia intre vanarea la
locurile de hranire complementara, pe timp de iarna ( gest lispit de
etica ) si aceasta vanatoare la nada. In astfel de locuri se amenajeaza
de regula si observatoare inalte, iar locul este folosit numai pentru
vanatoare<br /><br /><strong>Pinda la rimatura</strong> <br /><br />Mistretii
au obiceiul de a continua ramatul seara acolo unde au ramat in
dimineata precedenta. Urma proaspata de ramatura gasite in padure pe
timpul zilei, ne poate aduce seara turma de mistretii drept in catarea
pustii. Este in schimb nevoie de liniste si vanatul sa nu fie tulburat
pe timpul zilei. <br /><br /><strong>Vanatoarea pe urma</strong> <br /><br />Daca
ninsoarea a incetat in cursul noptii, atunci dimineata pe zapada moale,
mergind in liniste, pe urma proaspata, se poate impusca mistretul in
culcus. Nu se incepe mersul inainte de ora 9-10 cind mistretii s-au
culcat. Este o metoda de vinatoare sportiva si foarte palpitanta. Daca
se ia o urma veche ( de seara ) vinatorul umbla mult, calcind peste tot
unde a umblat mistretul noaptea <br /><br /><strong>Sfaturi practice</strong><br /><br />Oricare
ar fii metoda de vinatoare, se ocheste in torace, in partea situate sub
linia mediana longitudinala ( de-a lungul corpului ). Nu se trage din
fata deoarece este dificil sa nimeresti direct in creier. Lovit in
falca mistretul se duce si moare undeva, dupa citeva zile, de foame
Mistretul este rezistent la focul de arma. Urmarit imediat ce este
lovit, isi aduna puterile si pleaca departe. Se recomanda sa asteptam
1-2 ore dupa foc si apoi sa luam urma de singe in urmarirea piesei
lovite. De asemenea se intimpla ca, atins fiind de glont, dupa ce a
cazut si se zbate, sa se ridice si sa plece la kilometrii distanta,
fara sa mai poata fii gasit. De aceea se recomanda sa se repete focul
imediat ce mistretul s-ar ridica in picioare Mistretii impuscati se
altereaza mai repede decit orice alt vinat. Toamna ajunge sa stea o
singura noapte dupa impuscare, ca toata carnea sa se altereze. De aceea
eviscerarea trebuie facuta rapid, apoi animalul atirnat de bot se lasa
la racit. Se fac taiaturi la toate cele 4 picioare, pentru scurgerea
rapida a singelui. Toracele se mentine deschis cu un bat de lemn. Cind
se impusca mai multi mistreti odata atunci, la transport, nu trebuiesc
pusi in caruta sau masini, unul peste altul. <br />
<br />
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-16389422186035453712012-02-14T11:30:00.003-08:002012-02-14T11:30:59.940-08:00Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">Administrarea şi
gestionarea fondului cinegetic</span></b><span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVEKnhM1IRKgDXTnA1Q69tfro4UgiFW3-1-ImY45HKIarq-nPBC1scZ_3XQYQTwM0PeHxNZ7rOZNg1_y6Z0_5pZKxLtREiHpYjUUkgG2W-JEptFgQkIzEUC-XuzDdXdH1sB-QPApaUv8Y/s1600/IMG_4827.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVEKnhM1IRKgDXTnA1Q69tfro4UgiFW3-1-ImY45HKIarq-nPBC1scZ_3XQYQTwM0PeHxNZ7rOZNg1_y6Z0_5pZKxLtREiHpYjUUkgG2W-JEptFgQkIzEUC-XuzDdXdH1sB-QPApaUv8Y/s320/IMG_4827.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">În decursul istoriei
cinegetice, principiile care au stat la baza administrării faunei sălbatice de
interes vânătoresc, au suferit modificări esenţiale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Mai întâi, vânatul a fost
considerat "res nullius", fiecare vânător dobândindu-l oriunde şi
oricând, după necesităţi şi posibilităţi. Se considera, pe bună dreptate, că
vânatul, mai ales cel migrator, nu putea aparţine nici unui proprietar de
teren. Nici măcar în privinţa vânatului sedentar nu s-au putut emite astfel de
pretenţii, avându-se în vedere că şi acesta se deplasa, fără oprelişti, de pe o
proprietate pe alta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Cu timpul, proprietarii
marilor latifundii agricole şi forestiere şi-au extins pretenţiile şi asupra
vânatului aflat temporar pe suprafeţele ce le aparţineau, acceptând sau nu,
după cum considerau de cuviinţă, pentru toate speciile de vânat sau numai
pentru unele dintre acestea, practicarea vânătorii de către alţi vânători.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Acest principiu, care s-a
impus în marea majoritate a ţărilor de pe bătrânul continent, a fost legiferat
şi în România interbelică. Vânatul aparţinea în totalitate, atât cel sedentar
cât şi cel migrator, proprietarului pe terenul căruia se găsea temporar. Cu
singurul amendament că proprietarul, dacă nu era vânător - membru al Uniunii
Generale a Vânătorilor din România - nu putea practica vânătoarea, fiind nevoit
să arendeze acest drept celor care aveau această calitate şi, implicit,
permisul de vânătoare necesar. În situaţia proprietăţilor mai mici de 100 ha,
contractul nu se încheia direct cu proprietarii, ci cu primăria, arenda transmiţându-se
bugetului local pentru a fi utilizată în lucrări de interes comunitar.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">După 1947, o dată cu
promulgarea unei noi legi în materie de vânătoare, adaptată noii organizări
socio-economice a României, principiul s-a modificat. Vânatul a intrat, fără excepţie,
în proprietatea statului, deţinătorii de terenuri pierzându-şi orice drept
asupra acestuia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Conform conţinutului
reglementărilor ce au urmat, fondul cinegetic al României a fost împărţit în
unităţi de gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare. Administrarea
acestora s-a asigurat exclusiv prin intermediul ministerului în atribuţiile
căruia a intrat activitatea de silvicultură. Gospodărirea efectivă a fondurilor
de vânătoare a fost însă încredinţată, pe bază de contract, asociaţiilor vânătoreşti,
dar numai pe circa 2/3 din suprafaţa cinegetică a ţării. Ministerul responsabil
de activitatea de silvicultură şi-a oprit în gospodărire directă, după modelul
preluat din răsărit, cele mai reprezentative fonduri de vânătoare, denumite
Gospodării Vânătoreşti Speciale (G.V.S.). Acestea totalizau restul de aproape
1/3 din suprafaţa cinegetică a ţării.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Aşa era organizată
activitatea vânătorească şi în decembrie 1989, cu o pondere puţin mai ridicată
a fondurilor gospodărite special (37%), în dauna suprafeţei date în folosinţă
asociaţiilor vânătoreşti afiliate A.G.V.P.S. din România (63%).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Transformările
socio-economice petrecute în ţara noastră după această dată, ca şi necesitatea
alinierii legislaţiei române la noile reglementări internaţionale în materie,
au impus modificarea conţinutului Legii economiei vânatului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Noua lege, intitulată
Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, nr. 103 din 27 sept. 1996,
a intrat în vigoare începând cu data de 26 oct. 1996. Ea a fost, în principal,
rezultatul intervenţiilor şi insistenţelor conducerii A.G.V.P.S. din România la
nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi de
vânătoare. Forţaţi de împrejurări şi de scăderea aparent nejustificată a
efectivelor unor specii importante de vânat, care a urmat evenimentelor din
decembrie 1989, s-au aliniat la această iniţiativă şi reprezentanţii Regiei
Naţionale a Pădurilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Conform prevederilor
acestei legi au fost statuate, cu caracter de principii, următoarele:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># fondul cinegetic naţional
- cuprinzând vânatul, care a fost şi a rămas bun public, şi biotopul acestuia,
a cărui componentă terenul, poate fi bun public sau privat - a fost împărţit în
unităţi de gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare, cu suprafeţe
de minimum 5.000 ha la câmpie, 7.500 ha la deal şi 10.000 ha la munte, ceea ce
a asigurat, în continuare, o stabilitate relativă vânatului şi premizele unei
culturi cinegetice eficiente;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># vânatul, principala
componentă a fondului cinegetic naţional, a rămas pe mai departe bun public,
ceea ce l-a scos de sub riscul capriciilor proprietarilor de teren agricol şi
silvic; aceştia au fost totuşi recompensaţi cu 81% din valoarea tarifului de
gestionare al fondului de vânătoare pentru faptul că admit vânatul şi
practicarea vânătorii pe suprafeţele de teren ce le aparţin;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># ministerul în
atribuţiile căruia a intrat responsabilitatea administrării fondului forestier
şi fondului cinegetic naţional răspundea de strategia în domeniu, de
reglementarea activităţii, de verificarea aplicării actelor normative în
materie şi de respectarea prevederilor contractelor de arendă; de asemenea,
răspundea de urmărirea evoluţiei efectivelor de vânat şi de aprobarea
centralizată a cotelor anuale de recoltă;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># contractele de gestionare
a fondurilor de vânătoare se puteau încheia pe minimum 10 ani, de către
autoritatea publică centrală de resort cu asociaţiile vânătoreşti şi cu Regia
Naţională a Pădurilor, ultimele având obligaţia contractuală de a conserva
efectivele de vânat la un anumit nivel şi într-o anumită structură, stabilite
de această autoritate prin institute de cercetare ca fiind optime pentru
biotop;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># vânătorii, români sau
străini, puteau gestiona fonduri de vânătoare numai dacă erau organizaţi în
asociaţii vânătoreşti şi numai dacă erau calificaţi în acest sens, printr-un
examen de vânător, susţinut în faţa unei comisii naţionale, după minimum un an
de pregătire teoretică şi practică în materie;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># numărul vânătorilor era
limitat în funcţie de suprafaţa fondului cinegetic, iar dobândirea calităţii de
vânător se făcea strict în limita numărului de locuri disponibile din cadrul
fiecărei organizaţii vânătoreşti; cifra de 60.000 de vânători corespundea în
prezent suprafeţei şi potenţialului cinegetic al fondurilor de vânătoare
preluate în gestionare de asociaţiile vânătoreşti;<o:p></o:p></span></div>
<span style="font-family: Arial; font-size: 12pt;">#
vânătoarea se practica numai de vânători, în principal în scopul menţinerii
echilibrului agro-silvo-cinegetic, precum şi pentru conservarea vigurozităţii
şi calităţii vânatului; în secundar, vânătoarea se practica şi în scop social,
iar în subsidiar şi pentru rezultatele materiale ce decurgeau din aceasta.
Legea elaborată în baza principiilor prezentate concis mai sus a fost pusă, în
acelaşi timp, în acord cu prevederile Convenţiilor internaţionale în materie,
motiv pentru care avea un pronunţat caracter protecţionist şi asigura un cadru
eficient şi democratic de coordonare a activităţii cinegetice</span>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-57725379906176343442012-02-14T11:27:00.001-08:002012-02-14T11:27:04.965-08:00De Ce Vanam ?<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMRZPWRct-HGC_dWeYk1EJpa4HVEW5pTt2ugsjqFD1JB4KSMruJh1x-lR4eL0sS9rRfX3H_b0m-pP_OLFe87dXPnY9cIvdc0VOtZHkknfSOpla6lxDM-aQMgiQonIBBXeUnaotI2l0pfo/s1600/64.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMRZPWRct-HGC_dWeYk1EJpa4HVEW5pTt2ugsjqFD1JB4KSMruJh1x-lR4eL0sS9rRfX3H_b0m-pP_OLFe87dXPnY9cIvdc0VOtZHkknfSOpla6lxDM-aQMgiQonIBBXeUnaotI2l0pfo/s320/64.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="font-family: Arial;">De ce vânăm ?</span></b><span style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Iată una din întrebările
pe care "verzii" le pun din ce în ce mai frecvent şi mai tranşant
celor circa 7 milioane de vânători din Europa. Această întrebare şi altele
asemenea, care au început să fie auzite şi la noi, trebuie să ne oblige la
răspunsuri sincere, în primul rând faţă de noi înşine. Dacă nu le vom putea
găsi noi satisfăcătoare, cu greu vom putea fi convingători, în discuţiile
purtate pe această temă, cu opozanţii vânătorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Vânăm, fără îndoială,
pentru menţinerea echilibrului agro-silvo-cinegetic, în limitele sporului
populaţional, transmis nouă (vânătorilor) sub formă de cote de recoltă, de
autoritatea publică centrală a statului în domeniu. Vânăm, aşadar, durabil, cu
aprobarea şi sub controlul autorităţilor publice centrale care răspund de
vânătoare şi de mediu. Vânăm preponderent selectiv, aducându-ne astfel
contribuţia la conservarea şi chiar la îmbunătăţirea calităţii populaţiilor de
vânat. Facem acest lucru în calitate de vânători calificaţi, printr-un examen
susţinut şi promovat cu ocazia dobândirii calităţii de vânător.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Practicăm, deci,
vânătoarea în cunoştinţă de cauză, pe cheltuială proprie, scutind statul de
plata unor sume importante de bani pentru eventuala angajare a unor
profesionişti care să facă, în lipsa noastră, acelaşi lucru.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Iată un răspuns care poate
fi apreciat teoretic ca fiind complet şi convingător chiar şi pentru
"verzi". Nu este însă aşa. "Verzii" insistă să afle un
răspuns tranşant la întrebările: De ce vânăm? Care este motivaţia interioară a
acestei îndeletniciri? O facem din plăcere sau din necesitate?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Răspunsul nu poate fi
deloc simplu, fiindcă s-ar risca interpretarea eronată a acestuia, în
defavoarea vânătorilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Vânăm, în principal, din
dorinţa menţinerii echilibrului agro-silvo-cinegetic, artificial şi riguros
stabilit. Această necesitate nu poate fi pusă la îndoială, deoarece altfel,
fără extragerea surplusurilor populaţionale, s-ar produce un haos în
activitatea de gestionare raţională a vânatului şi în echilibrul instabil şi
temporar stabilizat artificial de OM în natură. Haosul ar conduce, în final, la
sărăcirea faunei sălbatice şi chiar a biodiversităţii. Necesitatea poate să nu
fie însă conştientizată de absolut toţi vânătorii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Motivele practicării
activităţii de vânătoare, de către aceştia din urmă, sunt foarte diverse:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># unii o fac din plăcerea
de a petrece, motivat şi activ, o parte din timpul liber în mijlocul naturii; motivaţia
vânătorului este determinată într-un astfel de caz, de "excursia"
făcută şi de actul vânătorii în sine, generator de emoţii intense spre care
orice bărbat are o pornire lăuntrică, ancestrală; natura şi vânătoarea,
împreună, îi poate capacita pe vânători într-o asemenea măsură, încât să uite
de toate problemele cotidiene; aceasta, adăugat la efortul fizic făcut,
constituie pentru ei un important şi eficient mijloc de "reîncărcare a
bateriilor" organismului; toate, la un loc, constituie motive suficiente
pentru părăsirea temporară a comodităţii oferite de căminul familial;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># alţi vânători, care se
respectă şi respectă în egală măsură vânătoarea, o fac pentru "arta
vânătorii din pasiune"; aceştia sunt motivaţi mai mult de modul în care
dobândesc vânatul, nu de cât anume vânat dobândesc; ei sunt capacitaţi de
tehnica vânării şi urmăresc perfecţiunea actului în sine, neinteresându-i prea
mult rezultatul vânătorii;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># sunt şi vânători care
practică vânătoarea din dorinţa de a dobândi, cu orice preţ, vânat cât mai
mult, chiar în condiţiile în care fac rabat de la etica practicării
activităţii; prin această fază trec foarte mulţi dintre vânătorii începători,
insuficient şcolarizaţi; din păcate, unii rămân cu această pornire anormală
toată viaţa;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># puţini dintre
"vânători" merg la vânătoare pentru a ucide vânatul, încălcând
sfidător orice regulă de etică vânătorească; între ei şi braconieri nu este
prea mare deosebire, afară de faptul că unii acţionează la limita legii, iar
alţii în afara ei;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># există şi vânători,
puţini la număr, care practică vânătoarea pentru şansa de a studia vânatul,
interesându-i în mai mare măsură observaţiile asupra acestuia, ecologice şi
etologice, decât rezultatul vânătorii; sunt în general vânători care cunosc
atât de mult despre comportamentul vânatului, încât actul vânătorii devine prea
facil şi prea puţin interesant, comparativ cu acumularea, în continuare, de
cunoştinţe în domeniu;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># o altă categorie de
vânători, în general mai nevoiaşi sau mai gurmanzi, vin la vânătoare pentru vânatul
pe care-l pot prelua în bucătăria proprie; aceasta a fost şi rămâne încă o
motivaţie puternică pentru practica vânătorii, indiferent dacă vrem să o
recunoaştem sau nu;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;"># în sfârşit, sunt şi
vânători care merg la vânătoare pentru masa sau focul de la final de zi,
justificate de buna dispoziţie şi de atmosfera descătuşată de constrângerile
cotidiene cu care aceasta se încheie; în astfel de situaţii, când se lasă frâu
liber imaginaţiei şi comunicării sincere, se transmit cel mai instructiv
cunoştinţele, obiceiurile şi tradiţiile vânătoreşti; pentru mulţi vânători,
sfârşitul zilei de vânătoare contează cel mai mult.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Iată câteva dintre
motivaţiile concrete ale interesului vânătorilor pentru practicarea vânătorii.
Probabil că sunt departe de a fi epuizate, deoarece acestea sunt cu mult mai
nuanţate şi pot domina mai multe deodată acelaşi vânător.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Le place sau nu
"opozanţilor vânătorii", acestea sunt, în general, motivele reale
pentru care vânătorii vânează, bineînţeles în limitele şi în condiţiile
menţionate. Din aceste motive, vânătoarea a fost şi este încă îndrăgită.
Vânătoarea nu este, aşadar, nici simplu sport, nici activitate pur raţională şi
nici nu dăunează, aşa cum este acum practică, în vreun fel naturii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Arial;">Deşi vânează din motive
diverse - unele criticabile nu numai din partea "verzilor" ci şi a
semenilor - vânătorii fac în general, pe cheltuiala proprie, un lucru util
faunei de interes vânătoresc, echilibrului în natură şi societăţii. Acesta este
lucrul cel mai important şi de netăgăduit. Cu o singură condiţie, şi anume ca
vânătoarea să se practice durabil, lucru care depinde de capacitatea
managerilor în domeniu şi de eficienţa luptei antibraconaj. </span><span style="font-family: Arial; font-size: 10pt;"><o:p></o:p></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial;"></span>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-20837865752498346452012-02-14T11:22:00.001-08:002012-02-14T11:22:08.639-08:00Cod De Etica Vanatoreasca Cpitolul II<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:Wingdings;
panose-1:5 0 0 0 0 0 0 0 0 0;
mso-font-charset:2;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:0 268435456 0 0 -2147483648 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Capitolul II </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Etică în
concepţia vânătorii durabile </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">3.1.
Vânătoare durabilă </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Vânatul este
considerat în prezent „resursă naturală regenerabilă”, iar vânătoarea se poate
practica acum doar în condiţiile respectării principiului „durabilităţii”.
Concepţia, aparent nouă, tinde să se generalizeze datorită convenţiilor şi
acordurilor internaţionale care privesc mediul şi exploatarea florei şi faunei
sălbatice. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Plecând de la această concepţie, potrivit căreia trebuie să
urmărim prioritar conservarea biodiversităţii faunei de interes vânătoresc, a
efectivelor şi a calităţii acesteia, în contextul conservării biodiversităţii
generale, vânarea speciilor cu evoluţie normală s-a limitat la nivelul
surplusului populaţional, iar a celorlalte, care sunt ameninţate cu dispariţia,
doar la acele exemplare care produc prejudicii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Ideal ar fi
ca, în continuare, prelevarea categoriilor de exemplare precizate să se facă în
sensul acţiunii naturii, adică prin extragerea cu prioritate a ceea ce aceasta
oricum ar elimina (exemplare accidentate, bolnave, degenerate, semidomesticite
etc.). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Privită în
acest mod, vânătoarea poate contribui efectiv la conservarea biodiversităţii
speciilor de vânat, datorită interesului vânătorilor localnici – motivaţi
social, dar în secundar şi economic, pe termen lung – de a lăsa generaţiilor
viitoare moştenirea naturală rămasă de la înaintaşi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Acest punct de
vedere, mai puţin nuanţat însă, a fost exprimat ca principiu în Rezoluţia nr.
882 – referitoare la importanţa vânătorii pentru regiunile rurale ale Europei,
adoptată în 1987 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Acelaşi
principiu, al utilizării durabile a resurselor naturale regenerabile, a fost
recunoscut formal şi prin Declaraţia Principiilor Uniunii Internaţionale pentru
Conservarea Naturii (U.I.C.N.), adoptată în timpul Congresului Mondial de la Aman,
din anul 2000. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Fiind exprimat
şi recunoscut astfel, principiul exploatării durabile a vânatului – care
constituie în fapt o recunoaştere oficială internaţională a rolului pe care
l-au jucat şi îl pot juca vânătorii în menţinerea echilibrului agro-silvo-cinegetic
– trebuie reflectat în reglementările naţionale şi respectat întocmai. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Există însă suficiente exemple care să justifice temerea că, în
ţările cu economie în curs de tranziţie precum România, această resursă
naturală regenerabilă ar putea fi, în anumite situaţii, supraexploatată. Din
interese economice de moment s-a mai renunţat şi se mai poate renunţa conştient
la anumite exigenţe ecologice sau, pur şi simplu, pot fi scăpate de sub control
unele acţiuni de prelevare a surplusului populaţional, ceea ce ar putea pune în
pericol evoluţia efectivelor şi a calităţii unor populaţii de vânat (în
România: ursul, capra neagră, cerbul şi anumite specii de păsări migratoare)
ori prestigiul managerilor din activitatea de vânătoare şi al vânătorilor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Sunt motivele
pentru care autorităţile competente trebuie să creeze şi să menţină un cadru
juridic şi administrativ adecvat exploatării durabile, prin vânătoare, a
vânatului din libertate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Acest cadru nu
poate face însă total abstracţie de alte activităţi în legătură directă cu
vânătoarea durabilă, cum ar fi de exemplu activitatea de creştere şi de
valorificare a vânatului din crescătorii. Aceasta fiindcă astfel de activităţi
în legătură cu vânătoarea pot influenţa covârşitor perenitatea unor specii de
vânat şi, în final, însăşi durabilitatea activităţii de vânătoare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Asupra acestor
activităţi voi reveni detaliat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Până atunci
doar apreciem că şi în România se impun reglementări în plus faţă de cele
existente pentru a pune ordine în privinţa crescătoriilor de vânat şi
valorificării vânatului produs în acestea, inclusiv pentru populări şi pentru
vânătoare comercială. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">3.2.
Populări cu vânat </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Se afirmă, pe bună dreptate, că între vânător şi vânat a existat
dintotdeauna o competiţie echilibrată, benefică selecţiei pozitive a celui din
urmă. Această competiţie a fost însă relativ echilibrată doar până pe la
jumătatea secolului XIX, când datorită progreselor tehnice înregistrate,
inclusiv în domeniul echipamentelor de vânătoare, s-au impus anumite restricţii
în privinţa mijloacelor şi metodelor prea facile de practicare a vânătorii.
Altfel competiţia ar fi degenerat mai întâi în dezavantajul vânatului, apoi şi
al vânătorului care n-ar mai fi avut ce să vâneze. De aceea, pe fondul acestui
progres şi al deteriorării tot mai grave a condiţiilor de mediu în care vieţuia
vânatul, au fost necesare reglementări tot mai restrictive, în scopul
salvgardării unor specii de vânat vizibil afectate (cocorii, dropia,
spârcaciul, cocoşul de mesteacăn, etc.) şi convenţii internaţionale care să le
generalizeze aplicabilitatea, precum şi eficienţa în protecţia acestor specii
şi a altora ameninţate. Nu a fost scăpată din vedere nici protecţia habitatelor
acestora, a căror degradare a atras după sine împuţinarea speciilor mai greu
adaptabile la schimbările survenite cu repeziciune din mediul natural. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Legislaţiile
naţionale în materie de vânătoare şi de protecţia vânatului au fost adaptate
ulterior, uneori chiar împotriva tradiţiei autohtone, aşa încât să se alinieze
convenţiilor şi acordurilor internaţionale cu aplicabilitate în domeniu. În
plus, vânătorii de pretutindeni şi-au autoimpus şi alte restricţii în
practicarea vânătorii, prin intermediul regulilor nescrise de etică
vânătorească, care converg spre acelaşi obiectiv al protecţiei vânatului şi al
menţinerii unei competiţii acceptabile între vânători şi vânat. În alte
condiţii, vânătoarea ar fi încetat de mult să mai fie motivată convingător din
punct de vedere moral. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În contrast cu
evoluţia prezentată mai sus, a involuat însă practica populărilor cu vânat şi a
vânării speciilor populate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">La început,
deşi a primat grija pentru vânatul autohton existent, au fost făcute populări
în următoarele scopuri: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· pentru
întemeierea unor populaţii noi de vânat (populările iniţiale cu fazani, cu
cerbi lopătari etc.); <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· pentru
întemeierea unor populaţii de vânat autohton, prin reintroducerea unor specii
în staţiuni în care au încetat să mai existe (populările cu cerb, cu căprior şi
cu capră neagră etc.); </span><span style="color: black; font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Wingdings; font-size: 11pt;">·</span><span style="color: black; font-size: 11pt;"> pentru sporirea productivităţii unor fonduri de vânătoare
cu densităţi prea mici ale unor specii de vânat (populări cu fazani, iepuri,
căpriori, cerbi etc.). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Indiferent de
scopul populărilor, acestea s-au întreprins cu vânat matur capturat din
libertate, cu progenitura acestuia crescută pentru un timp în captivitate, sau,
în cazul fazanului, cu vânat obţinut în crescătorii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În toate cazurile de populare a fondurilor de vânătoare cu vânat
s-a pus accent sau trebuia pus pe vitalitatea exemplarelor ce urmau să fie
populate, pe conservarea caracterului sălbatic al acestora, pe pregătirea
prealabilă a terenului în care urmau să fie eliberate şi pe urmărirea evoluţiei
nucleului întemeiat în teren. Nici colaborarea cu populaţia locală nu a fost
neglijată, în scopul obţinerii acordului şi sprijinului acesteia. Despre
vânarea speciilor în primul an după populare, cu excepţia fazanului şi într-o
mai mică măsură a potârnichii şi a raţiei semisălbatice, nu a fost vorba. Numai
după ce a existat garanţia instalării unui efectiv autopropagativ s-a acceptat
practicarea limitată a vânătoarei, mai întâi prin metode selective, apoi cu
respectarea aceloraşi reguli precum în cazul vânării exemplarelor din
libertate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Situaţia a
involuat însă grav în ultima vreme, în cazul unor specii de păsări-vânat precum
fazanul, şi poate involua curând în mod similar, în cazul mistreţului şi al
potârnichii. Deocamdată atâta se poate exemplifica negativ pentru ţara noastră,
existând totuşi perspectiva unor populări şi unei involuţii asemănătoare şi în
practicarea vânării altor specii, precum cerbul, lopătarul şi căpriorul, raţa
semisălbatică şi prepeliţa, dacă vor fi crescute în captivitate şi populate
ulterior pentru organizarea de vânători comerciale sau oficiale. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Toate aceste
involuţii în practicarea creşterii şi valorificării vânatului din crescătorii
prin împuşcare imediat după populare dăunează grav ideii de conservare a
biodiversităţii speciilor de interes vânătoresc şi de vânătoare durabilă. Mai
ales de vânătoare durabilă, fiindcă numai de vânătoare nu poate fi vorba atunci
când avem de-a face cu vânat semidomesticit ori „sedat” sau cu „recoltarea”
acestuia în chiar ziua eliberării în teren ori în ţarcuri reduse ca suprafaţă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Astfel de situaţii vor fi analizate în subcapitolele ce urmează
prin prisma conceputului de vânătoare sportivă, etică şi, bineînţeles,
durabilă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">3.3. Crescătorii de vânat </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Pentru
po-pularea şi repopularea masivă a unor specii de vânat, aşa încât să poată fi
organizată vânătoare la acestea din primul an, s-au înfiinţat, în diverse
locaţii, crescătorii de vânat (fazanerii, po-târnicării, crescătorii de raţe
semisălbatice, crescătorii de iepuri de câmp etc.). Indi-ferent de speciile
pentru care s-au edi-ficat crescătoriile de vânat, acestea au evoluat în timp
de la sistemul seminatural de înmulţire către cel zootehnic, denumit
semiindustrial. Exemplificăm în acest sens situaţia, mai cunoscută, a evoluţiei
creşterii fazanului în captivitate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Mai întâi, fazanii maturi reproducători au fost capturaţi
primăvara din libertate, iar ouăle obţinute de la aceştia au fost clocite cu
găini – cloşti, care în continuare îngrijeau puii de fazani scoşi în teren,
până pe la vârsta de 40-50 de zile când deveneau independenţi. Sistemul acesta
străvechi de înmulţire a fazanului destinat populării terenurilor de vânătoare
prezenta unele inconveniente economice, dar şi unele avantaje ecologice de
necontestat. Dintre inconvenientele cu caracter economic amintim: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· producţia
mică de ouă/făzăniţă (cca. 25-30 buc.), procentul mai redus de ecloziune (cca.
50-60%) şi pierderile mai mari de pui până la vârsta autopopulării (45-50
zile); <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· manoperă mai
costisitoare pentru un pui ajuns la vârsta populării; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· consumul mai
ridicat de hrană şi de materiale necesare pentru un pui ajuns la vârsta
populării; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În concluzie,
inconvenientele menţionate conduceau la costuri mai ridicate pentru puii de
fazan consideraţi populaţi în teren. Doar consideraţi populaţi fiindcă nu se
puteau număra foarte exact. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Avantajul
adaptării aproape perfecte a puilor de fazan astfel obţinuţi la condiţiile de
mediu era însă esenţial pentru viabilitatea unui procent ridicat de pui după
populare, ceea ce diminua sau anula dezavantajele economice precizate. De
asemenea, avantajul era esenţial pentru garantarea unor vânători ulterioare de
calitate, cu adevărat sportive şi etice. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Pe parcurs însă, din dorinţa creşterii productivităţii
fazaneriilor şi scăderii preţului de cost/puiul de fazan ajuns la vârsta
populării (la început 50 zile), s-a renunţat la sistemul seminatural de
înmulţire a fazanului, adoptându-se cel semiindustrial. Fazanii reproducători
capturaţi până atunci din liber au fost înlocuiţi cu fazani proveniţi de multe
generaţii din fazanerii, selecţionaţi împotriva naturii după criteriul
producţiei mari de ouă. Prin tehnici aparte, producţia de ouă/făzăniţă s-a
dublat practic şi poate creşte în continuare. Numai că bagajul ereditar al
puilor proveniţi din astfel de fazani selecţionaţi de zeci de ani pentru
producţie mare de ouă, trataţi permanent preventiv şi curativ împotriva bolilor
specifice şi hrăniţi ştiinţific conform nevoilor organismului, a sărăcit
esenţial. Este sigur că o primă cauză a reducerii adaptabilităţii puilor de
fazan, obţinuţi din astfel de părinţi, la mediu şi, implicit, al mortalităţilor
mai mari de după populare, o constituie tocmai provenienţa reproducătorilor,
deja uşor degeneraţi. Dar nu este singura cauză. Puii de fazan obţinuţi prin
acest sistem semiindustrial de înmulţire sunt hrăniţi şi ei cu concentrate,
care le asigură tot necesarul de elemente nutritive până la vârsta populării, sunt
trataţi preventiv împotriva bolilor şi sunt ţinuţi la adăpost în hale, până la
vârste înaintate, urmărindu-se o supravieţuire cât mai mare şi, implicit, un
preţ de cost/puiul de fazan de 50 de zile cât mai mic. Din acest motiv, al
preţului de cost cât mai mic pe puiul de fazan populat, adaptarea puilor la
condiţiile de hrană naturală şi la dormitul afară, pe cracă, lasă de dorit.
Treptat, în decursul anilor, şi vârsta la care puii de fazani au fost populaţi
s-a ridicat – de la 40-50 de zile la 55-60, apoi la 70-80 şi chiar la mai mult
– pentru a asigura o supravieţuire aparent mai bună după populare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Desigur că
impresia unor populări din ce în ce mai eficiente, cu pui de fazani de vârstă
din ce în ce mai mare, este falsă. Preţul de cost pe fazan împuşcat, nu pe
fazan populat, a crescut şi creşte în continuare, ajungând să devină
inacceptabil, în condiţii de vânătoare din ce în ce mai puţin sportivă, mai
puţin etică şi mai puţin durabilă. Aceasta deoarece adaptabilitatea
exemplarelor populate la mediu este din ce în ce mai redusă, pe măsură ce
vârsta la care se fac populările creşte, mortalitatea peste iarnă este din ce
în ce mai ridicată şi, ceea ce nu se ia în considerare deşi este cel mai grav,
se produce o devitalizare a populaţiei de fazan din libertate prin încrucişarea
cu fazani mai puţin adaptaţi mediului (uşor degeneraţi), proveniţi din
fazanerii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nu vom aprofunda acum aspectul revitalizării reproducătorilor din
fazanerii şi al păstrării caracterului sălbatic al acestora, precum şi al
progeniturilor obţinute, prin înlocuirea cocoşilor proveniţi de zeci de
generaţii din crescătorii cu alţii capturaţi primăvara din libertate, prin
adaptarea puilor de la vârste mici la hrana naturală şi la dormitul afară pe
cracă. Aceste aspecte se impun a fi soluţionate în viitor, indiferent de
costuri, pentru a nu risca degenerarea gravă a populaţiilor de fazani reduse
din libertate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Vom aborda, în
continuare, doar aspectul moral al unor practici nepotrivite de vânare –
nicidecum sportive, etice şi durabile – a fazanilor populaţi proveniţi din
fazanerii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Din cauza
preţului de cost/fazan populat şi mai ales a preţului enorm de cost/fazan
împuşcat, s-a ajuns treptat - treptat la popularea terenurilor de vânătoare cu
fazani de peste 120 zile şi la vânarea acestora imediat după populare. Uneori a
doua zi sau în chiar ziua populării. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În aceste
condiţii, numai de vânătoare, în sensul adevărat al cuvântului, nu poate fi
vorba. Ce fel de vânătoare poate fi această „sacrificare” de fazani
dezorientaţi, care aproape nu ştiu să zboare, împinşi de hăitaşi către
vânători, cuprinşi în cele din urmă, fără prea multe şanse de scăpare, între
canonada armelor şi vacarmul strigătelor din urmă, între loviturile de alică şi
cele de băţ, aruncat de multe ori cu mai multă dibăcie de gonaci decât se
trage, de către domnii din stand, cu arma „la pietoni”? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Această
„sacrificare” lipsită de cea mai elementară etică vânătorească, căreia i se
potriveşte mai bine cuvântul de „decimare” sau „masacrare”, nicidecum de
„recoltare”, poate fi considerată vânătoare? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Ce fel de
satisfacţie poate produce unui vânător, care are pretenţia că se respectă el
însuşi, o astfel de parodie de vânătoare şi ce fel de vânători pot fi aceia
care se complac într-o astfel de situaţie? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Dincolo de aceste întrebări incomode trebuie readusă în discuţie
ideea de durabilitate a vânătoarei, ca activitate utilă<span> </span>echilibrului în natură şi societăţii, în
astfel de condiţii. Până când cred organizatorii unor astfel de parodii de
vânătoare că îşi pot bate joc de etica vânătorească şi pot pune în pericol nu
numai ideea de vânătoare durabilă, ci însăşi ideea de perenitate a activităţii
de vânătoare? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Până când cred
ei că pot păcăli invitaţii oficiali şi vânătorii sau mai puţin vânătorii
străini cu organizarea unor astfel de partide de „recoltare” a fazanilor,
generatoare de avantaje morale şi/sau materiale pentru organizatori? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Până când
cred că se pot lăuda cu perfecţionarea acestui mod de practicare a
„sacrificării” fazanilor aruncaţi direct din coşuri, peste liziera pădurii,
deasupra armelor pretinşilor vânători, care ori nu înţeleg ori acceptă un
astfel de „joc” puţin onorabil, ajungând de râsul bătăiaşilor? </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Eu cred că
este timpul să revenim la un mod corect, onorabil, sportiv şi etic de
practicare a vânătorii, aşa încât să evităm, în cel de-al 12-lea ceas, căderea
în ridicol şi degradarea ideii de vânătoare durabilă în ochii nevânătorilor,
pentru a nu încuraja, fie şi prin nepăsare, o altă idee actuală neplăcută nouă,
de abolire a vânătorii, precum s-a pus problema în Italia cu câţiva ani în
urmă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Atunci când în
lume se vorbeşte de conservarea biodiversităţii şi de vânătoare durabilă, noi
nu putem încuraja mascarada sacrificării, cu arma de vânătoare, a vânatului
semidomesticit provenit din crescătorii sau chiar în incinta acestora (ţarcurilor).
Dorim să păşim într-o Europă actuală, care renunţă de la nord spre sud la
astfel de practici, nu să repetăm greşelile care au costat şi costă
considerabil vânătorii din apus în lupta cu „verzii”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Colegii care procedează similar în vânătoare, trebuie să se
documenteze mai atent în speţă şi să înţeleagă că s-au apucat de o „şmecherie”
puţin onorabilă în vânătoare, costisitoare în final pentru noi toţi şi pentru
societate. <o:p></o:p></span></div>
<br /><div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-41468641626296138542012-02-14T11:17:00.002-08:002012-02-14T11:19:38.930-08:00Cod De Etica Vanatoreasca Capitolul I<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>
<br />
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>
<br />
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Capitolul I </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Reguli
explicitate de comportament vânătoresc </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.1. Fii
vânător competent şi responsabil </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nimeni nu te
obligă să devii vânător. Dacă te decizi totuşi să devii, ca urmare a unei
atracţii aparte spre această îndeletnicire util-recreativă, atunci trebuie să
te pregăteşti temeinic, din punct de vedere teoretic şi practic, pentru a păşi
competent şi responsabil în obştea aleasă a vânătorilor. Iar dacă ai păşit
deja, trebuie să înţelegi că ai acceptat benevol să respecţi regulile scrise şi
nescrise care guver-nează activitatea şi că eşti obligat moral să te retragi
singur din aceasta dacă simţi cumva că nu le poţi respecta. Este mai onorabil
aşa decât să suporţi oprobriul ca-marazilor, care, mai devreme sau mai târziu,
te vor recuza dacă greşeşti repetat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Calitatea de
vânător trebuie înţe-leasă aşadar ca o poziţie câştigată în societate, care
trebuie cinstită şi ferită de orice ar putea-o compromite.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Din considerentul arătat, dar nu singurul, s-a statuat în timp un
anume mod de pregătire a candidaţilor la calitatea de vânător. Mai întâi,
ucenicii erau invitaţi sub autoritatea unui mai vechi breslaş, care avea
întreaga responsabilitate a instruirii discipolului său fără a fi pedant ori
plicticos. El îl prezenta în faţa ortacilor doar atunci când acesta putea face
dovada însuşirii unui minim de învăţăminte trebuincioase, inclusiv de
comportament adecvat în obşte şi societate, pentru a nu-şi face cumva
profesorul de ruşine. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Mai aproape de
generaţia noastră, când locul breslelor vânătoreşti a fost luat de societăţi şi
asociaţii vânătoreşti, pregătirea candidaţilor a fost înlocuită printr-un
examen nescris în vânătoare, apoi printr-un examen în adevăratul sens al
cuvântului, cu probe teoretice şi practice complexe, susţinute în faţa unor
comisii constituite din reprezentanţi de seamă ai societăţilor vânătoreşti,
conştienţi de faptul că prestigiul de care se bucură ei şi acestea, depinde în
foarte mare măsură de exigenţa de care au ştiut şi ştiu să dea dovadă cu ocazia
examinărilor în discuţie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În zilele
noastre întâlnim, la nivel european, cel mai frecvent comisii de examinare
mixte, compuse din reprezentanţi ai organizaţiilor de vânători şi ai
organismelor de specialitate ale statului în domeniu, cu implicarea sau nu a
învăţământului superior de specialitate, dovadă a interesului sporit al
societăţii faţă de mediu şi exploatarea responsabilă a resurselor acestuia.
Sunt şi ţări europene în care s-a trecut la o şcolarizare şi o examinare neutră
a candidaţilor, exclusiv de către instituţiile statului, dar care, din păcate,
nu sunt interesate şi de calitatea „umană” a viitorilor vânători, ci doar de
nivelul pregătirii lor în domeniu. Acest aspect nu poate fi considerat progres,
ci din contră regres în garantarea comportamentului de viitor al vânătorilor.
Mai ales din cauza uceniciei peste care se trece cu mult prea multă uşurinţă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Organizaţiile de vânători sunt şi rămân, fără discuţie, cele mai
interesate de calitatea viitorilor colegi de breaslă, motiv pentru care ar
trebui să fie lăsate să decidă singure în privinţa acestor promovări. Nu este
deloc normal ca statul să le promoveze membrii, mai ales în situaţia de
organizaţii neguvernamentale în care se găsesc. Aceasta cu atât mai mult cu cât
au dovedit până acum, că sunt cele mai interesate din acest punct de vedere şi
de aceea cele mai exigente, mai obiective şi mai corecte. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Indiferent de
modul de pregătire şi de promovare a noilor vânători, oarecum diferit de la o
ţară la alta în Europa, candidaţii trebuie să demonstreze, oricând după aceea,
că sunt competenţi şi responsabili. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În calitate de
vânător trebuie să fii conştient şi să faci oricând dovada că: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· ai un nivel
ridicat de cunoştinţe despre speciile de faună de interes vânătoresc şi despre
ecologia şi etologia acestora; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· eşti bine
informat în privinţa legilor şi reglementărilor care guvernează vânătoarea
durabilă şi conservarea vieţii sălbatice, atât în ţară cât şi în Europa; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>faci
parte dintr-o organizaţie asociativă destinată apărării intereselor
vânătorilor, dar şi calităţii vieţii sălbatice; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· eşti deschis
la un dialog sincer şi constructiv cu autorităţile statului şi cu asociaţiile
neguvernamentale responsabile de desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi de
protecţia naturii; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>eşti
gata oricând să accepţi un dialog similar, sincer şi constructiv, cu ceilalţi
utilizatori ai mediului, îndeosebi cu cei din domeniul agriculturii şi
silviculturii, pentru a putea lua, în comun, cele mai adecvate măsuri de
conservare a faunei sălbatice la niveluri şi în structuri care să nu dăuneze
producţiilor principale agricole şi silvice, ale mediului înconjurător; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· eşti
interesat şi participi, oricând eşti solicitat, la studiile ştiinţifice care au
ca obiect fauna sălbatică de interes vânătoresc. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.2. Respectă limitele impuse dreptului de a vâna </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Asemenea
oricărui vânător care se respectă şi-şi respectă obştea din care face parte,
trebuie să fii pe deplin conştient de faptul că vânătoarea nu se poate practica
oricând şi oricum, ci doar în perioade legale de vânătoare, în limitele cotelor
de recoltă aprobate, prin metode admise de lege şi cu mijloace adecvate
asigurării caracterului sportiv al activităţii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Detaliind problema cotelor de recoltă, diferite de la un fond de
vânătoare la altul şi de la o specie de interes vânătoresc la alta, susţinem că
vânătoarea se impune a fi exercitată doar în scopul extragerii surplusului
populaţional, defalcat pe categorii de sexe şi de vârstă la unele specii, aşa
încât să se tindă permanent spre conservarea unui echilibru dinamic dar şi
stabil în natură, între efectivele speciilor de vânat şi mediu, între speciile
de vânat carnivor şi cele de vânat plantivor şi între diferitele categorii de
vârste şi de sexe în cadrul aceleaşi specii. Orice exagerare, în sensul
renunţării la extragerea unei părţi din cota de recoltă pentru a determina o
creştere ulterioară a sporului natural şi, implicit, o creştere a cotei de
recoltă în anii următori, ori invers, de a forţa cota de recoltă diminuând
exagerat stocul de reproducţie, pot antrena fie prejudicii altor utilizatori ai
mediului, agricultori şi/sau silvicultori, fie cote de recoltă nesatisfăcătoare
în anii următori, pe lângă perturbarea nedorită a echilibrului în natură. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">De aceea, cota
de recoltă trebuie extrasă întocmai cum a fost aprobată, pe fiecare fond de
vânătoare şi pentru fiecare specie în parte, respectându-se structura pe sexe
şi categorii de vârstă sau de calitate şi eventual de greutate la unele specii,
la care cota de recoltă se defalcă sau se va defalca astfel în viitor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Numai aşa
echilibrul în natură poate fi conservat pe termen lung, iar vânătoarea se va
putea practica cu adevărat durabil. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Cotele de
recoltă sunt în general considerate prea mici comparativ cu dorinţele
vânătorilor şi cu posibilităţile lor tehnice actuale. Vânătorii doresc, ca şi
altădată, să vâneze mai mult, iar în prezent chiar că ar putea-o face. Dar nu o
fac şi nici nu ar putea fi lăsaţi să o facă, dacă avem în vedere interesele de
viitor ale acestora. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Pentru a
proteja vânatul şi a prelungi plăcerea vânătoarei, vânătorii au renunţat
benevol la metodele şi mijloacele prea facile de vânătoare, complicând jocul şi
impunând restricţii în favoarea vânatului. De exemplu, vânătorii şi-au
autoimpus restricţii în practicarea vânătorii atunci când din punct de vedere
biologic aceasta dăunează cel mai mult populaţiilor de vânat. Astfel de restricţii
şi chiar interdicţii au fost autoimpuse pentru perioada de creştere a
progeniturii în cazul tuturor speciilor de vânat, în perioada de migraţiune a
păsărilor către locurile de nidificare pentru speciile de păsări migratoare şi
în perioada de cădere în perechi şi de înmulţire 14 <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">pentru alte specii de păsări. Nu însă pentru toate. Sunt şi
excepţii, cum este cazul cocoşului de munte şi, deocamdată, al sitarului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Aceste
restricţii şi interdicţii au fost autoimpuse atât din considerente ecologice,
cât şi de etică vânătorească, apoi statuate prin lege. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Din acelaşi
motiv al cotelor de recoltă limitate comparativ cu posibilităţile vânătorilor,
au fost agreate din ce în ce mai mult metodele şi mijloacele de vânătoare
caracterizate prin sportivitate şi fair-play care dau şanse mai mari vânatului
să supravieţuiască. Vânatul sănătos, înzestrat cu simţuri ascuţite rămase
neatrofiate, încercă fără excepţie să evite vânătorul, care se îndepărtează tot
mai mult de natură, dar, în compensaţie, este din ce în ce mai bine şi mai
complet dotat cu echipament vânătoresc. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Vânătoarea
trebuie să rămână totuşi un „joc corect”, este adevărat mortal în foarte multe
situaţii pentru vânat, deoarece în acest joc vânatul îşi riscă viaţa, pe când
vânătorul cel mult insatisfacţia de a fi „învins” de vânat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Din
considerentele arătate, metodele de vânătoare trebuie să rămână cu adevărat
sportive, în sensul de a solicita cât mai mult fizic şi intelectual vânătorul.
Numai aşa satisfacţia de a vâna va putea fi reală. Altfel, surogatul de satisfacţie
va masca insatisfacţia din subconştient şi, mai devreme sau mai târziu, va
evolua spre dezamăgire sau nepăsare faţă de punctul de vedere al celor din jur.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Dibuitul,
combinat sau nu cu scurte răgazuri de pândă, vânătoarea la sărite, vânătoarea cu
câini practicată în grupuri restrânse şi alte asemenea vânători individuale sau
în grup restrâns rămân, pe bună dreptate, sportive şi apreciate de vânători. Ca
de altfel şi „vânătoarea practicată cu arma în mână şi cu picioarele pe
pământ”. Nu acelaşi lucru se poate afirma despre vânătoarea „la nadă” şi din
observator închis la locurile de hrănire complementară, despre vânătoarea din
autovehicule şi, într-o oarecare măsură, despre „vânătoarea la goană”, care
este totuşi mai sportivă pentru gonaci decât pentru vânători. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Din aceleaşi
considerente luate în discuţie, nici mijloacele de vânătoare nu trebuie să fie
exagerat de performante. Deloc întâmplător, legiuitorul a exclus din categoria
armelor de vânătoare pe cele automate şi pe cele semiautomate cu mai mult de
două cartuşe în magazie, iar din categoria anexelor la armă lunetele care
permit ochirea pe întuneric, precum şi alte dispozitive care fac posibilă
vânătoarea pe timp de noapte, când animalele sunt prea încrezătoare în
neputinţa omului şi nu se feresc, precum ziua, de acesta. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Atâta timp cât
progresul tehnic al echipamentului vânătoresc compensează doar lipsa de
performanţă a vânătorilor, lucrurile sunt încă normale, dar când un echipament
ultramodern ajunge în mâna vânătorilor performeri, vânatului nu-i mai rămân
prea multe şanse de supravieţuire. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Iată aşadar
câteva dintre motivele pentru care vânătorul trebuie să respecte diversele
limite impuse sau autoimpuse exercitării dreptului său de a vâna. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Concis, cele
detaliate mai sus pot fi enunţate ca reguli de comportament vânătoresc, după
cum urmează: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>respectă
întocmai perioadele, metodele şi mijloacele de vânătoare autorizate, precum şi
limitele teritoriului tău de vânătoare; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· nu trage
asupra speciilor la care vânătoarea nu este autorizată; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>nu
lega plăcerea vânătorii de reuşita cantitativă, ci de caracterul sportiv în
care s-a desfăşurat; cel mai bun vânător nu este acela care a realizat cel mai
mare tablou, ci cel care ştie să vâneze „frumos”, adică sportiv şi în deplină
concordanţă cu etica vânătorească. </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.3. Fii responsabil faţă de patrimoniul natural comun </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Logo-ul celei
de-a 51-a Adunări Generale a CIC, care s-a desfăşurat în România în perioada 27
aprilie-1 mai 2004, a fost <b><i>„Vânat fără frontiere”. </i></b>Într-adevăr
vânatul, îndeosebi cel migrator şi eratic, nu cunoaşte frontierele. El circulă
liber dintr-o ţară în alta, iar păsările migratoare şi dintr-un continent în
altul. Vânatul sedentar se mişcă mai puţin, dar totuşi circulă, acesta depăşind
uneori frontierele, mai ales atunci când habitează în apropierea lor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Din acest
motiv, logo-ul precizat a fost considerat ca foarte inspirat, fiindcă a atras
atenţia asupra faptului că vânatul nu poate fi considerat doar bun de interes
naţional ci, în egală măsură, bun de interes şi de patrimoniu internaţional. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Mai este un motiv, chiar mai convingător, în acest sens. Există
multe specii de vânat cu păr şi pene, care din cauza modernizării agriculturii,
despăduririlor, desecărilor şi altor schimbări aduse de civilizaţie, precum şi
datorită unui management greşit, şi-au diminuat exagerat efectivele şi şi-au
restrâns foarte mult arealul. Este cazul speciilor de vânat ameninţate, strict
protejate prin Convenţii şi Acorduri Internaţionale. Şi a celor vulnerabile,
care pot ajunge în categoria celor ameninţate. Fie că este vorba de vânat
migrator sau eratic, fie că este vorba de vânat sedentar ameninţat, acesta
aparţine patrimoniului natural comun al umanităţii şi se impune a fi ocrotit
acolo unde mai vieţuieşte, prin efort, inclusiv financiar, colectiv. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Problema
speciilor sedentare trebuie tratată însă puţin diferit de cea a păsărilor
migratoare. Speciile sedentare nu s-au putut retrage din faţa factorilor de
mediu nefavorabili, în general aduşi de „civilizaţie”, şi nici din faţa vânării
în scopul extincţiei acestora. Este cazul marilor carnivore (urs, lup, râs),
dar nu numai, exterminate în foarte multe ţări europene. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">România pare
să fi rămas sanctuarul viu al Europei din acest punct de vedere, însă, din
păcate, prin efort, mai ales financiar, propriu. Aceasta fiindcă existenţa
marilor carnivore, în efective uneori exagerate, costă doar vânătorii români,
fiindcă doar aceştia trebuie să împartă sporul natural al vânatului plantivor
cu carnivorele existente, rămânând să beneficieze de cote de recoltă foarte reduse.
La aceste costuri indirecte se adaugă şi cele directe legate de hrănirea
complementară a acestor carnivore, de paza lor, de plata prejudiciilor produse.
Având în vedere că astfel de specii carnivore ameninţate nu mai pot fi
reintroduse în habitatele de altădată, fie din cauza condiţiilor nefavorabile
care persistă, fie din cauza refuzului populaţiei umane de a le mai accepta
după ani de lipsă, se impune ca efortul financiar pentru conservarea lor, acolo
unde acesta mai vieţuiesc, să fie comun. Aşa ar fi normal, echitabil şi etic.
Fără un astfel de efort financiar colectiv, reprezentanţii comunităţilor care
se sustrag participării financiare în acest scop, ar trebui să se abţină de la
sfaturi, imorale de bună seamă în astfel de condiţii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Păsările migratoare, nu doar cele ameninţate, s-au bucurat şi se
bucură de mai multă atenţie comunitară. Marea majoritate a ţărilor aflate de-a
lungul căilor de migraţie au fost antrenate, de mai multă vreme, în acţiuni de
ocrotire a lor şi de cercetare ştiinţifică. Au avut loc simpozioane, s-au
încheiat acorduri şi s-au semnat convenţii, toate contribuind la
conştientizarea responsabilităţii fiecărei ţări faţă de patrimoniul natural
comun. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Sintetizând
obligaţiile ce decurg, pentru orice vânător, din cele expuse mai sus, enunţăm
următoarele reguli de comportament vânătoresc: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· acordă
atenţie aparte speciilor ameninţate şi vulnerabile şi fii conştient că acestea
reprezintă bunuri ale patrimoniului natural comun al umanităţii; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· acordă
atenţie păsărilor migratoare neameninţate, aşa cum acorzi celor ameninţate sau
vulnerabile, şi fii conştient de nevoile speciale ale acestora atunci când
tranzitează ţara sau iernează la noi; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>veghează
ca vânătoarea tradiţională să nu fie practicată fără a ţine riguros seamă de interesul
conservării speciilor migratoare; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· participă la cercetarea ştiinţifică privind păsările migratoare
şi trimite celor interesaţi inelele recuperate de la păsările împuşcate sau
găsite moarte.</span><b><span style="color: black; font-size: 11.5pt;">1.4. Ţine
seamă de interesele mediului şi ale celorlalţi utilizatori </span></b><span style="color: black; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Vânătorii,
prin însăşi natura activităţii lor, sunt foarte apropiaţi de mediul natural.
Fără intervenţia acestora, cu arma de vânătoare, echilibrul într-un segment
important al naturii ar fi lăsat la voia întâmplării. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">De aceea
nimeni nu poate nega rolul pozitiv al vânătorilor în menţinerea echilibrului
ecologic. Este vorba bineînţeles de echilibrul dintre diversele categorii de
specii de vânat, carnivor şi plantivor, precum şi dintre vânat şi habitatul
acestuia. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Prin practici
nepotrivite legate de vânătoare şi de comportamentul vânătorului în natură, pot
fi aduse daune acestuia şi mediului înconjurător. Este motivul pentru care
vânătorii sunt obligaţi moral să slujească interesele vânatului şi, în egală
măsură, ale naturii în care acesta habitează <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Atitudinea de protecţionist al vânatului şi al naturii îl onorează
pe vânător şi îi sporeşte prestigiul în faţa societăţii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nimeni nu are
nimic împotriva strângerii unui braţ de cetină, dar altfel sunt judecaţi cei ce
mutilează prosteşte şi fără rost arborii, curăţându-i de crengi până la vârf
ori scrijilindu-le coaja. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nimeni nu are
nimic împotriva culegerii unui buchet de bujori de munte, dar altfel va fi
privit respectivul dacă buchetul cules este din flori de colţ. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nimeni nu are
nimic împotriva aprinderii unui foc în mijlocul poienii, în jurul căruia se
strâng vânătorii, dar altfel vor fi priviţi cei ce aprind focul sub
coronamentul arboretului ori schimbă locul de vatră de la o zi la alta. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nimeni nu are
nimic împotriva servirii mesei în mijlocul naturii, dar nu pot fi îngăduitori
cu cei ce lasă locul murdar ori focul nestins. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nu mai
continui şi cu alte exemple de comportament civilizat sau din contră, în
natură. Exemplificările a ceea ce este moral şi a ceea ce îi este interzis unui
vânător în natură sunt nenumărate. Cele de mai sus s-au dorit a fi doar un
indiciu al drumului pe care trebuie să evolueze mentalitatea şi comportamentul
vânătorului modern. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Vânătorul,
chiar atunci când este singur în mijlocul naturii, trebuie să fie conştient că
nu este totuşi singur pe lume şi că nu este singurul care utilizează mediul şi
resursele acestuia. Şi nici cel mai important utilizator de mediu. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Mediul este
utilizat, în principal, în scop agricol şi în scop silvic. Numai în subsidiar
este utilizat şi din punct de vedere cinegetic. Altfel spus, interesele
activităţii cinegetice se subordonează firesc intereselor activităţilor
agricole şi silvice. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Aşa stând lucrurile, vânătorii, în calitate de utilizatori ai
resurselor cinegetice, trebuie să înţeleagă că sunt primii obligaţi să ţină
cont de interesele celorlalţi, şi anume ale agricultorilor şi silvicultorilor.
La rândul lor, aceştia din urmă nu pot nesocoti interesele cinegetice. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Armonizarea
intereselor agricole şi silvice, pe de o parte, cu cele cinegetice, pe de altă
parte, se realizează, de foarte mulţi ani în România, prin dimensiunea
efectivelor optime, pe bază de raţionamente ştiinţifice, în structuri normale
la unele specii de vânat. Această armonizare a intereselor este reflectată în
aşa numitul echilibru agro-silvo-cinegetic. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Sunt lucruri
cunoscute, asupra cărora nu insistăm. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Importante
sunt câteva reguli de comportament vânătoresc ce decurg din contextul expus mai
sus. Concis, câteva dintre aceste reguli le-am putea enunţa astfel: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· fii cât se
poate de amabil cu ceilalţi utilizatori ai naturii; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>evită
orice fel de prejudicii aduse, direct sau indirect, exploatărilor agricole şi
silvice, fie că acestea sunt publice, fie că sunt private; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· participă la
prevenirea pagubelor cauzate de vânat culturilor agricole, animalelor domestice
şi regenerărilor silvice; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>despăgubeşte
la timp proprietarii culturilor agricole, forestiere, animalelor domestice şi
regenerărilor forestiere dacă le-aţi produs prejudicii, cu vinovăţie sau din
culpă; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· nu polua în
nici un fel mediul agricol şi silvic; adună tuburile de cartuşe trase şi
resturile rămase; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>nu te
ruşina să culegi astfel de resturi abandonate în pădure; contribui astfel la
efortul care ar trebui să fie comun pentru toţi locuitorii planetei. </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.5. Fii
bun ocrotitor al vânatului </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Relaţia vânător-vânat trebuie să fie dominată, întotdeauna, de
frâna raţiunii. Mai înainte de a face uz de armă, în calitate de vânător
competent, eşti dator să cunoşti foarte bine starea populaţiilor de vânat,
precum şi greutăţile pe care le are acesta de depăşit. Mai ales în perioada
critică de iarnă, într-un habitat doar aparent natural, însă din ce în ce mai
antropizat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Prelevarea
surplusului populaţional ar trebui să lase în teren efective optime, normal
structurate, ce se impun a fi ocrotite şi îngrijite împotriva braconajului şi
duşmanilor naturali şi ajutorate, inclusiv cu hrană complementară şi medicaţie,
în perioadele critice din viaţa acestora. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Chiar dacă nu
este considerat foarte etic amestecul nostru în viaţa vânatului, acest lucru
este scuzabil şi acceptat în situaţiile critice pentru vânat, mai ales în
habitatele degradate datorită unor acţiuni, mai mult sau mai puţin cugetate,
ale factorului antropic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Aşadar ocrotirea şi îngrijirea raţională a stocurilor de
reproducţie este acceptată şi contribuie direct la creşterea ratei de
supravieţuire, a surplusului natural şi a cotelor de recoltă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Amestecul fără
limită în viaţa vânatului nu este însă deloc etic, mai ales atunci când creează
reflexe condiţionate acestuia, obişnuindu-l cu un mod leneş de viaţă şi un
comportament nenatural, uneori greu reversibil. Altfel spus, când schimbă
comportamentul său înnăscut şi se aduce vânatul în condiţii de cvasidependenţă
faţă de factorul OM. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Plecând de la
această concepţie relativ nouă, de reconsiderare a vânatului ca fiind sălbatic,
dar obligat să vieţuiască într-un habitat din ce în ce mai antropizat,
sistematizăm următoarele reguli de comportament vânătoresc: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· urmăreşte
conservarea unor populaţii diversificate, optime şi sănătoase de vânat, în
echilibru cu habitatul acestora; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· controlează
cu grijă evoluţia cantitativă şi calitativă a fiecărei populaţii de vânat
pentru o păstra permanent stocuri echilibrate de reproducători sălbatici; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>recunoaşte
rolul esenţial al prădătorilor şi acceptă-i fără reticenţe ca şi concurenţi ai
tăi la acelaşi surplus populaţional; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· alertează şi
avertizează autorităţile competente în cazul apariţiei sau suspiciunii de
apariţie a unor boli specifice vânatului; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· renunţă la
populări cu animale debile, degenerate sau bolnave, care incumbă riscuri
genetice şi sanitare; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· renunţă la
practica lansărilor de vânat în teren, imediat, înaintea sau în timpul
desfăşurării vânătorii; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· luptă
deschis şi eficient contra braconajului; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· evită orice
deranj inutil al vânatului în perioada de reproducere şi de creştere a
progeniturii; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>militează
pentru conservarea diversităţii habitatelor naturale, garant al perenităţii
vânatului;<o:p></o:p></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>luptă contra intenţiei de distrugere, în continuare, a
zonelor umede, indispensabile vânatului de apă şi păsărilor migratoare; </i></b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· contribuie
la refacerea habitatelor antropizate şi a zonelor umede, precum şi la
amenajarea de remize pentru vânat, aşa încât acestea să satisfacă exigenţele
vânatului tot timpul anului; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <b><i>conlucrează
cu agricultorii şi silvicultorii pentru limitarea pagubelor produse de vânat,
precum şi a practicilor acestora dăunătoare vânatului şi habitatelor acestuia. <o:p></o:p></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.6. Fii responsabil de actele tale </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Deţinerea şi
folosirea armei de vânătoare incumbă o anumită responsabilitate, inclusiv
socială, de care trebuie să fii, fără sincope, conştient. Atât în timpul
practicării vânătorii, cât şi în afara acţiunilor de vânătoare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În timpul
actului vânătorii armele trebuie purtate şi manipulate în aşa fel încât să nu
creeze nici un moment de panică, nici chiar atunci când sunt descărcate. Când
sunt încărcate, atenţia trebuie să fie infinit mai mare, fiindcă cu arma de
vânătoare nu se poate greşi decât o singură dată, fie că este vorba de
accident, fie că este vorba de autoaccident. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Arma de
vânătoare, ca orice armă de foc, rămâne periculoasă şi în afara actului
vânătorii, mai ales dacă ajunge, întâmplător sau nu, în mâini neautorizate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Din motivele
arătate se impun a fi reţinute câteva reguli elementare de siguranţă în
păstrarea şi manipularea armelor de vânătoare, dintre care amintim: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">A) În afara
acţiunii de vânătoare: </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>păstrează
armele de vânătoare descărcate, fără piesa a III-a ori asigurate cu un sistem
de blocare a mecanismului de dare a focului, încuiate într-un spaţiu
corespunzător, autorizat de organele competente de poliţie; păstrează piesa a
III-a şi muniţia în spaţii corespunzătoare, încuiate, separate de locul
păstrării armei; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>păstrează
documentele armelor, cu seriile acestora şi cu câte o fotografie a lor într-un
loc separat; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>asigură-te
că sistemele de asigurare a spaţiilor de păstrare a armelor şi a muniţiei nu
sunt accesibile copiilor şi altor persoane neautorizate; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu
încărca niciodată arma în interiorul casei;<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>transportă armele de vânătoare demontate şi introduse în toc,
inclusiv în maşina personală; nu purta niciodată arma încărcată în maşină; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>încuie
maşina în care transporţi arme de vânătoare chiar în teren şi chiar dacă te
îndepărtezi doar pentru scurt timp de lângă ea; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>verifică
periodic buna funcţionare a armelor pe care le foloseşti, şi, în poligon,
precizia, justeţea şi grupajul acestora; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu înmâna
armele gonacilor sau altor persoane neautorizate. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu înmâna
armele altor persoane autorizate decât descărcate. </i></span><span style="color: black; font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-size: 11pt;">B) În timpul
vânătorii la goană: </span></b><span style="color: black; font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>participă
la vânătoare doar dacă ai permisele de armă şi de vânătoare vizate la zi şi
dacă posezi sau ai semnat autorizaţia de vânătoare; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>foloseşte
doar armele şi muniţia autorizată, adecvată speciei de vânat urmărite; la
vânatul mare, cu excepţia cocoşului de munte, foloseşte doar muniţie cu
proiectilul unic; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>poartă
armele basculante frânte, cu închizătorul deschis cele cu repetiţie şi cu un
cartuş aşezat curmeziş, cele semiautomate, doar cu ţevile în sus sau în jos,
niciodată orizontal; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu
încărca arma înainte de aşezarea în stand; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>asigură-te
că muniţia pe care o posezi este compatibilă cu arma folosită; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>asigură-te
că ţeava armei pe care te pregăteşti să o încarci nu este în vreun fel
obturată; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>reperează
standurile vecinilor şi ale altor participanţi la vânătoare şi asigură-te că şi
ei ţi-au reperat poziţia,</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<i><span style="color: black; font-family: Arial;">imediat după ocuparea locului indicat de organizatorul
vânătorii; </span></i><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu
schimba poziţia standului şi nu părăsi standul indicat de organizator pe
perioada goanei; în cazuri de necesitate, atenţionează vecinii înainte de
eventuala deplasare din stand; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>încărcă
arma basculantă doar cu ţevile îndreptate spre sol, iar arma cu ţevi fixe doar
cu ţevile îndreptate în sus; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu lăsa
arma încărcată jos şi nu o sprijini niciodată în echilibru nesigur; arma
încărcată se ţine întotdeauna în mână; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu atinge
trăgaciul decât în momentul în care te-ai hotărât să tragi; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu
încerca să apeşi pe trăgaci când ai echilibrul picioarelor nesigur; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu ţine
niciodată câinele legat de picior ori de cartuşieră, fiindcă te poate
dezechilibra la vederea vânatului; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>stai
liniştit în stand, nu face mişcări şi nu produce zgomote inutile, nu fuma şi nu
consuma băuturi alcoolice care-ţi pot diminua atenţia, concentrarea şi
reflexele;</i> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu trage
în vânatul neidentificat, în vânatul aflat dincolo de limita eficacităţii
focului şi nici în vânatul care se îndreaptă spre vecin; doar dacă vecinul îşi
epuizează şansele, trăgând toate focurile din armă, îl poţi dubla; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>la eventuala
apariţie a ursului în goană, atenţionează-l din timp prin gesturi vizibile şi
eventual prin zgomote discrete; ursul trebuie prevenit, nu surprins de la mică
distanţă, fiindcă în astfel de situaţii poate ataca ;<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu trage niciodată, sub nici un motiv, pe direcţia
standurilor sau sub unghiuri mai mici de 300 faţă de linia acestora; ia în
calcul posibilele ricoşeuri; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu urmări
niciodată vânatul cu arma la ochi peste linia standurilor; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu mai
trage în faţă cu arma lisă când gonacii s-au apropiat la 120 m în pădure şi 200
m în câmp deschis; pentru arma cu glonţ, aceste interdicţii sunt mai mari, de
cca. 200 m în pădure şi 500 m în câmp deschis; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu face
economie de cartuşe şi repetă focul pentru a da lovitura de graţie vânatului rănit,
care încă se chinuie, pentru a-i curma cât mai curând suferinţa; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu pleca
din stand decât la sfârşitul goanei în momentul în care vânătorii şi gonacii
care se retrag pe lângă locul ocupat au ajuns în dreptul tău; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>descarcă
arma înainte de părăsirea standului pentru strângerea vânatului; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>străduieşte-te
să aduni lângă stand vânatul împuşcat, singur sau ajutat de gonaci; aşază
vânatul lângă stand, pe partea dreaptă, cu penele sau blana parţial curăţate
ori transportă-l în mână, în cazul vânatului mic, la locul de adunare; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu porni
în urmărirea vânatului mare rănit decât după încuviinţarea organizatorului,
însoţit sau nu de personal cu experienţă, după cum se va hotărî. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">C) În
timpul vânătorii individuale: </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu
încărca arma decât în terenul de vânătoare, după efectuarea verificării armei
şi muniţiei folosite; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>păşeşte
atent, în linişte, şi ai foarte mare grijă să nu-ţi pătrundă corpuri străine în
ţeava armei; <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>la trecerea peste obstacole sau prin locuri dificile
descărcă-ţi arma şi reîncarcă-ţi-o după ce le-ai depăşit; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>dacă
vânezi cu câini, nu-i lăsa să deranjeze inutil alte specii de vânat decât cele
căutate; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>dacă
foloseşti chemători, nu abuza de acestea, fiindcă s-ar putea să sperii vânatul
şi să deranjezi inutil terenul. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.7. Fii
bun camarad de vânătoare </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Când ieşi în
terenul de vânătoare singur sau numai însoţit de câinele tău îţi poţi permite
orice libertate care nu încalcă hotarele legii, ale omeniei şi ale eticii
vânătoreşti. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Dacă vânezi însă în societate, trebuie să respecţi regulile
vânătoarei în grup mai mare ori restrâns. Mai trebuie să fii şi disciplinat,
fiindcă indisciplinaţii provoacă discuţii, neînţelegeri, certuri şi chiar pot
pune în pericol viaţa camarazilor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Altfel spus,
în societate trebuie să fii un bun camarad. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Camaraderia
este o obligaţie morală a fiecărui vânător. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Dincolo de
legi şi de statute, între vânători, cunoscuţi şi necunoscuţi, se stabilesc
imediat ce se întâlnesc şi se perpetuează sentimente de caldă fraternitate şi
de respect reciproc, care rezidă mai mult dintr-o legătură de suflet decât
dintr-una bazată pe interese comune. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Această
camaraderie reiese şi din diverse reguli vânătoreşti, statornicite ca norme
nescrise în vânătoare sau ca norme de etică vânătorească, greu de redat în
totalitatea şi în complexitatea lor. Ele trebuie cunoscute totuşi şi
respectate, pentru a nu risca posturi neplăcute sau chiar penibile. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Este motivul
pentru care le vom reaminti concis, după logica succesiunii momentelor în
organizarea unei vânători, fiind obligat moral să le respecţi: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>participă
la vânătoare şi la întâlnirile vânătoreşti în haine adecvate; adică în haine
potrivite pentru vânătoare, practice şi curate; sunt de-a dreptul ridicole
înzorzonările exagerate, costumele civile şi echipamentul militar; la fel ca şi
hainele vânătoreşti murdare, peticite, afumate ş.a.m.d.; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>respectă
locul, data şi ora de întâlnire pentru vânătoare; ar fi o necuviinţă din partea
ta să te laşi aşteptat de camarazi; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu face
invitaţii la alţi vânători, mai ales dacă la rândul tău eşti invitat la
vânătoare, fără acceptul prealabil al organizatorului vânătorii; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>dă bineţe
vânătorilor la punctul de întâlnire şi doreşte sincer o zi plăcută de
vânătoare;<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>ascultă cu atenţie punerea în temă şi instructajul făcut de
organizatorul vânătorii, care trebuie să fie întotdeauna unul singur, anunţat
de la începutul acesteia; este mai bine să întrebi de două ori, decât să
greşeşti, ulterior, o singură dată; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>înţelege
că ritmul deplasării, spre locul de vânătoare ori spre ţiitori, nu-l imprimă
cel mai înzestrat fizic dintre vânători, ci cel mai în vârstă sau cel mai puţin
rezistent dintre aceştia; nimic nu poate fi mai potrivnic camaraderiei decât
lipsa de consideraţie a vânătorilor pentru colegii lor aflaţi în situaţia de a
se deplasa greoi, cu picioarele şi cu inima obosite de trecerea anilor; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>respectă,
pe perioada deplasării spre ţiitoare, mersul în şir indian şi legea tăcerii; de
asemenea, nu face zgomot şi nu te mişca inutil în ţiitoare, nu fuma şi
abţine-te de la orice gest care ar putea speria vânatul, afectând şansele şi
deranjând astfel vânătorii învecinaţi; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>oferă la
aşezarea în ţiitori, cu tot tactul necesar, cele mai apropiate locuri, la care
se ajunge cel mai uşor, vânătorilor în vârstă, celor bolnavi sau celor cu alte
afecţiuni care le îngreunează deplasarea; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>poartă
întotdeauna arma de vânătoare ca şi cum ar fi încărcată, deoarece nici o
senzaţie nu poate fi mai şocantă pentru un camarad decât o armă cu ţeava
îndreptată în direcţia lui; cu atât mai puţin pot fi trecute cu vederea glumele
de prost gust făcute cu arma îndreptată spre om; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>ocupă
locul în ţiitoare conform numărului tras la sorţi sau la indicaţia
organizatorului, după caz, şi mulţumeşte-i acestuia pentru locul oferit chiar
dacă locul nu-ţi inspiră încredere; aşadar, trebuie să fii întotdeauna
disciplinat şi politicos cu organizatorul vânătorii, pentru a te bucura de un
tratament similar din partea acestuia; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>respectă, cu sfinţenie, regula din bătrâni conform căreia
vânatul mic aparţine vânătorului care a tras ultimul foc, bineînţeles dacă
animalul mai fugea încă, nu este cazul vânatului care se zbate pe loc sau se
mai târăşte fără posibilitate de a se mai ascunde; vânatul mare aparţine însă
vânătorului care a tras primul foc mortal, în urma căruia ar fi fost, cu
certitudine, recuperat; nu este cazul vânatului uşor rănit, care prin
deplasarea la mare distanţă s-ar pierde; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>oferă
vecinului vânatul mic la care aţi tras concomitent, dacă acest vânat a fost mai
aproape de vecin; elegant este, în astfel de situaţii, să adresezi şi scuze
vecinului pentru faptul de a te fi grăbit; când situaţia este inversă dar
vecinul nu cunoaşte regula, când este începător sau când insistă că este
singurul care a lovit vânatul, trebuie, de asemenea, să îl oferi cu resemnare
pentru a se evita discuţii penibile; mulţumirea ta nu trebuie să conste în
numărul mare de piese doborâte, ci în modul în care le-ai dobândit şi în
purtarea ta; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>arată-te
îndatoritor faţă de vecini, oferindu-le ajutor la căutarea vânatului căzut în
desişuri sau rănit, dar să-i ajuţi efectiv numai dacă aceştia încuviinţează să
o faci; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>arată-te
îndatoritor faţă de camarazi, oferindu-le sub formă de împrumut cartuşe, atunci
când aceştia nu mai au; oferă-le orice sprijin în situaţia în care aceştia au
nevoie de ajutor şi îl acceptă; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>preţuieşte
ajutorul câinilor de vânătoare ai camarazilor şi abţină-te de la comentarii,
mai ales nedrepte, pe seama acestora; nu da semne de vizibilă nerăbdare şi nu
comite greşeala de a propune abandonarea câinilor pierduţi sau a celor care
întârzie să se reîntoarcă din teren; hotărârea trebuie să aparţină stăpânilor
acestora, care au la rândul lor obligaţia morală să se gândească la camarazii
lor şi la restul programului de vânătoare; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>consideră paznicul de vânătoare, chiar dacă acesta este
remunerat să presteze un anumit serviciu în slujba vânătorilor, ca pe oricare
altul dintre camarazi în ziua de vânătoare; numai retribuţia nu poate răsplăti
efortul acestuia pentru sporirea şanselor de reuşită a vânătorii; o mână
întinsă în semn de mulţumire şi de apreciere constituie un gest firesc, care-l
obligă şi mai mult, pe viitor; paznicii necorespunzători sau neînţelegători
trebuie eliminaţi, nu jigniţi; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>apreciază
strădania şi efortul gonacilor, oameni cărora le datorezi în mare parte
izbânzile din ziua de vânătoare; ca şi în cazul paznicilor de vânătoare,
aceştia aşteaptă, în afara retribuţiei, un tratament uman din partea
vânătorilor; ei îşi doresc aprecierea celor pentru care trudesc, apreciere care
îi obligă pe viitor; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu face
glume pe seama vânătorilor cătrăniţi din cauza lipsei de noroc sau a lipsei de
formă din ziua de vânătoare; şi tachinările sunt uneori prea mult în astfel de
situaţii. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Desigur că
regulile de bună camaraderie nu se limitează la cele expuse. Gândeşte-te totuşi
cum ţi-ar place ţie să se comporte camarazii cu tine şi vei şti cu siguranţă ce
atitudine să adopţi într-o atare situaţie, completând astfel regulile omise. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.8.
Respectă vânatul viu şi pe cel împuşcat </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Oricum ar fi
vânatul, viu sau împuşcat, el trebuie să se bucure de un tratament
corespunzător unui adversar autentic. Fiindcă doar adversar, nicidecum duşman,
poate fi considerat vânatul, din moment ce lupta, de altfel inegală, este
declanşată întotdeauna din iniţiativa vânătorului, atunci când acesta porneşte
în căutarea, urmărirea şi hăituirea vânatului, cu intenţia de a-l dobândi. Se
deschide astfel posibilitatea unei lupte în care vânatul devine, fără voia sa,
adversarul vânătorului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">În această luptă, dusă cu armele fiecăruia, pe care nu vânatul a
declanşat-o, vânătorul nu riscă decât cel mult o dezamăgire trecătoare,pe când
vânatul este forţat să rişte totul, adică viaţa, bunul său cel mai de preţ. În
plus, în lupta dintre vânătorul con-temporan, dotat cu un întreg arsenal de cunoştinţe,
instru-mente de ademenit vânatul, arme de vâ-nătoare, de foarte multe ori
nejustificat de performante, go-naci şi câini pe de o parte, şi vânat, apărat
exclusiv de simţurile sale fine, instinctele de sălbă-ticiune şi mijloacele
native de apărare (fugă, zbor, gheare şi colţi), pe de altă parte, a apărut în
timp un decalaj tot mai inechitabil. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">De aceea,
legiuitorul şi vânătorii conştienţi de decalajele şi inegalitatea mijloacelor
de luptă, au statuat în timp o serie întreagă de reguli scrise şi nescrise ale
vânătorii, toate în ideea de a-i acorda şi adversarului o şansă, iar
vânătorilor un palid argument de fair-play. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Prin
interzicerea şi blamarea metodelor şi mijloacelor prea facile de vânătoare,
lipsite de bărbăţie şi sportivitate, nu s-a încercat şi nu se încearcă decât
forţarea respectării normelor de etică în vânătoare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Regulile ne-scrise referitoare la acest aspect sunt în mare parte
cunoscute. Orice vânător demn le respectă şi refuză orice act de vânătoare
contrar sportivităţii şi eticii de care am făcut vorbire. Mai există însă şi
reguli noi sau reguli neluate în seamă de nevolnici, a căror reamintire se
impune de fiecare dată când abordăm un astfel de subiect. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">De la
opreliştea de a vâna în trecut dropiile pe timp cu polei, când acestea nu se
puteau ridica în zbor, până la interzicerea împuşcării urşilor la nadă, legile
nescrise ale vânătorii au evoluat continuu - din simţ cavaleresc, din bun simţ
şi din omenie - în paralel cu modernizarea mijloacelor de vânătoare. În
general, vânătorii se abţin să vâneze atunci când condiţiile naturale slăbesc
vânatul sau îi diminuează drastic şansele de supravieţuire ori în condiţii de
concentrări exagerate, care favorizează prelevări excesive şi neselective. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Exemplificativ
numai, vor fi reamintite cele mai cunoscute interdicţii de a trage: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
iepurii care stau pe culcuş ori în cei opriţi din fugă să prospecteze
împrejurimile; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în fazanii care s-au oprit pe loc, fug pe jos ori stau pe
cracă; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
potârnichile şi în sitarii aflaţi pe sol; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
păsările de baltă aşezate pe apă; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
iepuri, în fazani şi în potârnichi de la apusul până la răsăritul soarelui ori
la pândă; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
căpriori, în cerbi comuni, în cerbi lopătari şi în capre negre la sărării, la
adăpători şi la hrănitori; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în urşi
din observatoare complet închise ori la locurile de nădire, unde li se creează
reflexe condiţionate; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în femela
mamă şi în cea conducătoare de grup (cârd, ciurdă, ciopor); mai ales în cazul
mistreţului, scroafa conducătoare şi femelele mame se impun a fi cruţate; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în păsări
care au pui nezburători şi în pui mai înainte de a putea zbura uşor; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
prepeliţele şi potârnichile care atrag câinii prefăcându-se rănite, deoarece cu
certitudine sunt mame şi au pui în preajmă; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
mistreţii blocaţi în nămeţi, aflaţi în imposibilitatea de fugă; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în
vânatul care, împins de foame, intră în sate ori în cel care, în caz de
inundaţii, îşi găseşte salvarea pe movile, ridicături etc. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Tot din motive
de etică, vânătorii corecţi au renunţat să mai utilizeze metodele de captură
masive şi neselective. De exemplu, ei nu trag la grămadă sau în stol, nu
exagerează nici în privinţa vânătorii în cerc şi nici a vânătorilor colective,
întrucât toate acestea sunt prea eficiente şi lasă prea puţine şanse de scăpare
vânatului, transformând vânătorul în simplu puşcaş. De asemenea, vânătorii
corecţi se abţin să tragă peste distanţele eficiente de foc, pentru a nu răni
inutil vânatul în speranţa că poate au vreo şansă să-l dobândească.. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Tot etica vânătorească obligă vânătorul să-şi recupereze vânatul
împuşcat (de pe apă, din desişuri etc.) şi pe cel rănit. Vânătorului nu-i este
îngăduit să tragă în condiţii în care nu are certitudinea că poate recupera
vânatul. Gestul de a trage oricum şi de a lăsa vânatul împuşcat abandonat în teren
este considerat mai mult decât nesăbuit. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Aşa este
considerată şi abandonarea vânatului rănit, care trebuie urmărit cu
perseverenţă şi găsit pentru a i se da lovitura de graţie, curmându-i-se astfel
suferinţele cauzate de focul insuficient de atent tras. Numai că, la urmărirea
vânatului mare, sunt anumite reguli de cunoscut şi de respectat, care, într-un
anume fel, au legătură tot cu etica vânătorului. Graba de a urmări vânatul mare
rănit, imediat după focul de armă, poate avea un efect contrar celui scontat,
deoarece vânatul mare odată ridicat se duce departe, diminuând şansele
vânătorului de a-l mai găsi şi de a-i mai da lovitura de graţie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Urmărirea
vânatului mare rănit este în general o treabă anevoioasă, care cere cunoştinţe,
răbdare şi curaj, mai ales în cazul ursului şi al mistreţului. De aceea, în
astfel de situaţii se impune a fi acceptat ajutorul paznicului de vânătoare sau
al unui camarad cu experienţă pentru a nu risca pierderea vânatului rănit şi
moartea acestuia în chinuri ori schilodirea lui pentru tot restul vieţii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Pentru
evitarea unor astfel de situaţii neplăcute, este de preferat ca vânatul să se
ducă neatins decât să fie rănit. Ai făcut totul pentru a-l dobândi, dar n-a
fost să fie aşa. Bucură-te că sorţii i-au fost favorabili vânatului şi nu l-ai
rănit. Altădată şansa va fi probabil de partea ta. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Regulile de
etică vânătorească privesc însă şi vânatul împuşcat. Şi acesta trebuie
respectat ca un adversar corect învins, care a plătit cu viaţa înfrângerea, iar
în continuare, atunci când sorţii biruinţei revin vânătorului, vânătorul
trebuie manipulat şi onorat după tradiţiile vânătoreşti. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Câteva reguli
nescrise, referitoare la vânatul împuşcat se reamintesc, tot exemplificativ,
pentru a se cunoaşte şi respecta: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>adună
vânatul mic împuşcat lângă ţiitoare şi aranjează-l ordonat, aşezat pe partea
dreaptă, într-un loc curat, cu penele şi cu părul curăţite şi netezite, pentru
a fi strâns ulterior de cei stabiliţi de organizatori în acest scop ori
transportă-l singur la locul de adunare; nu introduce niciodată vânatul mic în
tolbă sau în rucsac, pentru a nu lăsa nici un moment bănuiala că ţi-ai dori
să-l însuşeşti, pe furiş; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>în faţa
vânatului mare căzut descoperă-te câteva clipe şi rămâi căit, cu gânduri de
preţuire şi milă; această scurtă ceremonie de cinstire, care poartă denumirea
de „priveghiul vânatului”, te onorează; numai după aceea îl poţi aşeza pe
partea dreaptă, îl poţi lua în primire şi ţi se poate oferi crenguţa de brad,
de molid, de gorun sau de arin înmuiată în sângele vânatului plantivor, pentru
a o purta la pălărie; şi numai după acest ceremonial este permisă strângerea
vânatului pentru tablou; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu-ţi
este admisă, sub nici un motiv, sluţirea vânatului împuşcat, prin smulgerea
părului din coamă sau a penelor din coadă mai înainte de împărţirea vânatului
din tolbă; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu admite
lovirea vânatului împuşcat cu bâta sau cu picioarele, şi nici adresarea de
injurii acestuia, fapte care dovedesc lipsă de înţelegere şi de bun simţ din
partea celor ce le săvârşesc; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu păşi
peste vânatul căzut şi consideră nevrednice de vânător fotografiile călare pe
vânat sau cu piciorul pus ostentativ pe acesta; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nu face glume proaste pe seama vânatului împuşcat, nu-l
mutila sub nici un motiv şi nu-l fotografia în posturi hilare (cu şapca </i></span><i><span style="color: black; font-size: 11pt;">pe cap</span></i><i><span style="color: black; font-family: Arial;">, cu pipa în gură); toate acestea sunt
considerate cel puţin necuviinţe grave la adresa vânatului; </span></i><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>foloseşte vânatul împuşcat, nu-l strica
degeaba; aceasta constituie o altă problemă de etică vânătorească, vânătorul
fiind obligat să utilizeze cât mai bine posibil vânatul ucis; nu este admisă
însă vânătoarea în spirit lucrativ (profitabil economic). </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.9.
Respectă obiceiurile de după focul de armă </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">După focul de
armă vânatul rămâne sau se duce, teafăr ori rănit. Alte variante nu sunt. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Bineînţeles că vânătorii îşi doresc, fără excepţie, o lovitură
eficientă şi clară. Când este să fie aşa, vânatul cade în foc sau la mică
distanţă, vânătorului rămânându-i obligaţia de a-l strânge lângă stand.în cazul
vânatului mic, ori de a-l lua în posesie, în cazul vânatului mare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Luarea în
posesie </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;">a vânatului mare
se face prin aşezarea acestuia pe partea dreaptă şi marcarea lui cu tubul
cartuşului tras. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Când este
vorba de vânat mare copitat, luarea în posesie se face tradiţional prin
culcarea acestuia pe partea dreaptă şi marcarea posesiei lui printr-o crenguţă
ruptă de brad, molid, stejar sau anin, aşezate deasupra omoplatului vânatului
dobândit. Dacă este vorba de mascul, crenguţa se aşază cu baza (partea ruptă)
spre cap, iar dacă este vorba de femelă crenguţa se aşază invers cu vârful în
această direcţie. Mai înainte de luare în posesie, vânătorul se descoperă în
faţa vânatului şi rămâne într-un scurt <b>priveghi </b>al vânatului dobândit. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">După luarea în
posesie a vânatului mare plantivor, vânătorul îi aşază în gură <b>„ultima
îmbucătură”, </b>constând dintr-o ramură sau mai multe cu frunze verzi. Atenţie
că acest obicei se practică exclusiv pentru masculi! <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Însoţitorul
vânătorului, paznicul de vânătoare ori organizatorul vânătorii va oferi în
continuare vânătorului o ramură din speciile forestiere arătate, pe care o unge
în prealabil de sângele vânatului împuşcat. Crenguţa se oferă cu mâna stângă pe
propria pălărie ori pe lama cuţitului, niciodată cu mână goală. Odată cu
oferirea crenguţei felicită vânătorul, iar acesta primeşte crenguţa şi
mulţumeşte însoţitorului său. Apoi aşază crenguţa la pălărie, semn vizibil că a
avut noroc în ziua respectivă de vânătoare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Dacă vânatul
pleacă rănit, lucrurile se complică. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Vânătorul va
marca pentru început două locuri: locul din care a tras, cu o crenguţă parţial
curăţată înfiptă vertical, şi locul în care a fost vânatul când a tras cu o
crenguţă necurăţată, înfiptă de asemenea, vertical. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Lângă crenguţa necurăţată înfiptă vertical se mai aşază două sau
trei crenguţe după caz, prin care se dau informaţii despre sexul exemplarului
şi direcţia în care a plecat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Astfel: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· dacă s-a
rănit un mascul, la baza crenguţei înfipte vertical se aşază încă o crenguţă
orientată cu partea ruptă (baza) spre direcţia în care a plecat vânatul şi încă
o crenguţă mai mică, orientată perpendicular pe aceasta, la capătul opus (la
vârful crenguţei); <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· dacă s-a tras într-o femelă, atunci crenguţa
care se aşază la baza celei înfipte vertical se orientează cu vârful pe
direcţia în care a plecat vânatul, iar crenguţa mai mică se aşază perpendicular
pe aceasta; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· dacă direcţia în care a fugit vânatul nu se
cunoaşte, atunci la unul din capetele crenguţei, în funcţie de sex, se aşază
două crenguţe mici cu vârfurile în sensuri diferite. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">La urmărirea
vânatului mare rănit se mai folosesc şi alte semne: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· două
crenguţe încrucişate, semn că cei care vin din spate trebuie să se oprească şi
să aştepte; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· două crenguţe încrucişate parţial curăţate,
semn că urmărirea poate continua; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· o crenguţă curăţată făcută cerc, agăţată la
loc vizibil, în semn de atenţionare (alarmă). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Dacă vânatul
rănit a fost găsit mort, urmează priveghiul şi luarea în primire. Dacă nu este
mort, i se dă lovitura de graţie, apoi urmează ceremonialul descris. Există şi
o excepţie: dacă vânătorul a fost ajutat de un camarad, crenguţa care
simbolizează victoria vânătorului se rupe în două şi se poartă de fiecare
dintre cele două persoane la pălărie. Aşa se procedează uneori şi atunci când
vânatul ar fi fost pierdut fără focul de armă al vecinului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Tabloul de vânătoare </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;">constă în aşezarea vânatului, la sfârşitul zilei de
vânătoare, pe partea dreaptă, în linii succesive, după un anumit tipic. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">La vânătorile de vânat mic, pe primul rând se aşază vulpile, apoi
celelalte specii prădătoare (pisici, jderi, dihori etc.), întotdeauna de la
dreapta spre stânga, cu coada potrivită perpendicular pe corpul animalului (în
unghi drept). În rândul doi se aşază iepurii, iar în rândul trei fazanii,
separat cocoşii şi separat făzăniţele În rândul patru se aşază potârnichile,
sitarii şi alt vânat cu pene, dacă sunt mai multe asemenea exemplare. Dacă nu
sunt, acestea se aşază în prelungirea fazanilor. De la dreapta spre stânga, tot
la a zecea piesă se scoate mai în faţă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Când totul
este gata, vânătorii se aşază în faţa vânatului, puţin în spatele
organizatorului, cu vedere spre vânat, iar gonacii în spatele vânatului,
împreună cu personalul de teren angajat pentru paza, ocrotirea şi îngrijirea
vânatului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">La vânătorile
mixte, desfăşurate la goană, vânatul împuşcat se aşază într-o ordine puţin
diferită. În primul rând se aşază mistreţii, în ordinea descrescândă a mărimii
acestora, de la dreapta spre stânga, indiferent de sex. În rândul doi se aşază
vânatul prădător, în ordinea: lup, râs, vulpe, pisică sălbatică etc. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">La vânătorile
la care se împuşcă atât vânat mare, cât şi vânat mic, vânatul se aşază pe
rânduri astfel: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· în primul
rând se aşază mistreţii; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· în rândul
doi se aşază prădătorii, de la dreapta la stânga, în ordinea amintită; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· în rândul
trei se aşază iepurii; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· în rândul
patru se aşază fazanii şi alte păsări. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">De reţinut că
niciodată nu se aşază vânatul plantivor cu cel prădător pe acelaşi rând,
niciodată piesele din tablou nu trebuie să se atingă între ele şi în nici un
caz nu este admisă păşirea peste vânat, nici chiar atunci când se aşază vânatul
în tablou. De aceea, rândurile vor fi distanţate la cca. 0,5 – 0,8 m distanţă
unele de altele. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Nu este admisă
nici călărirea vânatului şi nici punerea piciorului ostentativ pe acesta,
considerându-se grave necuviinţe. Cu atât mai puţin se poate accepta
fotografierea vânătorului în astfel de poziţii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Împărţirea
vânatului </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;">se face de
regulă din tabloul de vânătoare. Vânătorii sunt aşezaţi în faţa acestui tablou
iar gonacii şi personalul în spate, păstrând împreună un moment de reculeger.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Apoi organizatorul vânătorii, după câteva sunete de corn prin care
marchează sfârşitul vânătorii, adresează cuvinte de mulţumire şi apreciere
participanţilor – vânători, paznici de vânătoare şi gonaci - face unele
observaţii utile pentru viitor şi procedează la împărţirea vânatului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Regulile sunt
suficient de bine statornicite şi în această privinţă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· trofeele,
mai exact coarnele, colţii şi blănurile, aparţin vânătorului care a dobândit
vânatul; <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· vânatul mic
în blană sau carnea vânatului mare se împarte, în mod egal, tuturor vânătorilor
participanţi la vânătoare. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Regula
împărţirii vânatului mic sau a părţii care se cuvine din vânatul mare tranşat
se stabileşte de organizator sau prin tragere la sorţi, după cum se cade de
acord. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">De obicei,
organizatorul îmbie pe rând - într-o ordine care favorizează invitaţii,
bătrânii, pe cei mai buni dintre camarazi sau pe alţii - să-şi ia fiecare
vânatul sau partea sa de vânat. Încercarea de alegere a vânatului sau de
cântărire a părţii de vânat care i se cuvine, precum şi alte asemenea gesturi
ce dovedesc lăcomie, nu sunt de acceptat. Regula nescrisă obligă fiecare
vânător să primească ceea ce a tras la sorţi sau ceea ce i se oferă, nu ceea ce
a împuşcat, fiind obligat de buna cuviinţă să-i mulţumească organizatorului,
chiar dacă în sinea sa este nemulţumit. Excepţie se poate face doar în cazurile
speciale, când este vorba de primul vânat şi se pune problema naturalizării
piesei ori în alte asemenea cazuri, dar aceasta numai cu încuviinţarea prealabilă
a organizatorului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Eviscerarea vânatului rămas pentru valorificare, înainte sau după
organizarea tabloului de vânătoare, trebuie făcută cu decenţa necesară, după
ritualul unei operaţii care necesită cunoştinţe şi îndemânare. Nimic nu poate
umbri mai mult frumuseţea unei zile de vânătoare decât măcelărirea inutilă a
vânatului sau expunerea fetuşilor la vedere ori aruncarea acestora la câini. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Urmează, în
final, masa vânătorească. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Botezul
vânătorului </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;">este un
ritual care marchează intrarea vânătorului începător în categoria vânătorilor
recunoscuţi. Se practică pentru fiecare specie principală de vânat, până la
capră neagră. După ce vânătorul a fost botezat ca vânător de capre negre, nu
mai poate fi botezat la nici o altă specie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Indiferent de
diversele puncte de vedere, botezul vânătorului se face cu nuiaua şi niciodată
foarte blând, pentru ca momentul să nu fie uitat. Cu acest prilej este bine să
se amintească proaspătului vânător că <i>„focul greşit doare cu mult mai tare
decât nuiaua primită, motiv pentru care <b>decât să tragă prost, mai bine să se
lase de vânătoare</b>”. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">I se mai pot
reaminti, cu acest prilej, şi câteva amănunte plăcute sau mai puţin plăcute din
viaţa sa de proaspăt vânător, apoi în numele zeiţei Diana este botezat prin 3
lovituri consecutive, la spate, cu o nuia subţire. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Naşul este
ales de vânător, nu desemnat, dintre vânătorii cei mai destoinici, obligatoriu
botezat la specia de vânat pentru care este botezat noul vânător. De obicei,
atunci când se dau loviturile cu nuiaua, se trag şi focuri de armă în sus. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">1.10.
Cinsteşte vânătoarea şi ziua vânătorului </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Cu tabloul de
vânătoare şi împărţirea vânatului din tablou ziua de vânătoare se apropie de
sfârşit. Doar masa vânătorească mai poate prelungi plăcerea vânătorii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Fie că este vorba despre o masă organizată la o cabană, canton sau
un local specific, fie că vânătorii pun în comun, în jurul unui foc aţâţat
ad-hoc, merindele aduse în tolbă de acasă, masa vânătorească se transformă
într-un moment de destindere, de relaxare şi de voie bună, propice comunicării
deschise şi împrietenirii trainice. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Pentru unii
dintre participanţii la vânătoare, acesta pare să fie momentul cel mai plăcut
şi motivul principal al prezenţei lor în teren. Pentru alţii, motivul prezenţei
în teren îl poate constitui refugierea în natură, plimbarea în aer curat sau
pur şi simplu dorinţa de a vâna. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Oricare ar fi
motivul participării la vânătoare, prezenţa la masa vânătorească comună se
constituie într-un fel de obligaţie, devenită tradiţie în timp. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Niciodată nu au fost agreaţi vânătorii care s-au grăbit să-şi ia
vânatul repartizat şi să se retragă în sânul familiei. Nici cei care s-au
retras să îşi consume izolaţi ceea ce şi-au adus în tolbă. Cu atât mai puţin
cei care şi-au făcut un obicei din a pofti la merindele altora, fără să le pună
în comun şi pe ale lor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Butelcuţele
trecute din mână în mână au partea lor de contribuţie la înveselirea climatului
şi dezlegarea limbilor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Numai că şi în
cazul unor astfel de mese vânătoreşti trebuie păstrată măsura, fiindcă: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>limbuţia
nu este o podoabă a vânătorului, după cum nu sunt agreate nici glumele
grosolane şi obscene; doar limbajul specific şi glumele bune sunt sarea şi
piperul unei atmosfere vânătoreşti plăcute; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>nici
lăudăroşenia şi nici minciuna nu se potrivesc unui vânător corect; cu timpul,
nimeni nu va mai crede un vânător mincinos, nici chiar atunci când va susţine
adevăruri; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>păcălelile
prieteneşti, făcute fără răutate, sunt binevenite în societatea vânătorească;
nu şi tachinările exagerate sau glumele tendenţioase; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>înjurăturile,
semn de fire dură, se impun a fi eliminate din limbajul vânătoresc; </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">· <i>invidia,
care este un mare păcat, se impune a fi şi ea uitată ca atitudine la vânătoare,
deoarece face rău tuturor şi mai ales invidiosului. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Ca în orice
colectivitate, vânătorii trebuie să aibă răbdare să şi asculte, nu numai să
vorbească. Aşa pot contribui, în mai mare măsură, la o atmosferă prietenească
şi astfel se vor face plăcuţi ei înşişi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="page-break-before: always;">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Atât la organizarea mesei, cât şi la curăţarea locului acesteia de
resturile rămase, trebuie să contribuie toţi participanţii. Este considerat un
afront pentru natură lăsarea locului, unde s-a servit masa, murdărit de
resturile rămase de la ospăţ. La fel trebuie considerat şi gestul lăsării
cartuşelor trase în ţiitoare. Fără îndoială, că în afara regulilor vânătoreşti
prezentate, există multe alte obiceiuri care se impun a fi cunoscute şi
respectate. Sunt obiceiuri tradiţionale care fac parte, într-un anume fel, din
patrimoniul culturii cinegetice autohtone, faţă de care există permanenta
noastră obligaţie morală de a o îmbogăţi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Ziua
vânătorului </span></b><span style="color: black; font-family: Arial;">este,
deocamdată, pentru vânătorii din România doar un început. Acest început se
încearcă a fi statuat printr-un act juridic cu putere de lege. În acest sens a
fost propusă ziua de 20 septembrie, înscrisă în calendarul ortodox ca zi a
Sfântului Eustaţiu. Propunerea a avut în vedere legenda conform căreia Eustaţiu
Plachia, pe când urmărea un cerb, a văzut între coarnele acestuia, după ce l-a
strâmtorat pe o stâncă, o cruce luminată de o aureolă cerească pe care
strălucea Mântuitorul răstignit şi a auzit un glas divin întrebându-l: Plachia
de ce mă goneşti? Surprins şi speriat, vânătorul a îngenuncheat şi s-a rugat:
Doamne, învaţă-mă ce să fac. Răspunsul a fost următorul: Lasă-i viaţa acestui
animal, du-te caută un preot şi te botează. Urmând îndemnul Mântuitorului,
Eustaţiu a rămas o pildă de neuitat până în zilele noastre. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Legenda rămâne
doar legendă, dar şi motiv pentru stabilirea datei „Zilei vânătorului” în 20
septembrie. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;">Desigur că
intenţia de a statua şi în România această zi depinde de sensibilitatea
parlamentarilor faţă de patrimoniul nostru cultural-cinegetic şi faţă de
patrimoniul nostru cultural în general. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="color: black; font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-53004539437494034042012-02-14T11:13:00.002-08:002012-02-14T11:14:30.307-08:00Cate ceva despre Vanatoare<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRGdRmLjpOOiF-RaC5byYcPsDUmAP7qHps2eEMpjuHREau4JkGrX_Vuo7oDiptnFdGod0rM34z0mGQTPs5fJxxvqStvguViF5XKGpA7Ks8ad72AO4St7JVRIa6AZK-X8n-6mbOAyJk47o/s1600/arma-vanatoare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRGdRmLjpOOiF-RaC5byYcPsDUmAP7qHps2eEMpjuHREau4JkGrX_Vuo7oDiptnFdGod0rM34z0mGQTPs5fJxxvqStvguViF5XKGpA7Ks8ad72AO4St7JVRIa6AZK-X8n-6mbOAyJk47o/s320/arma-vanatoare.jpg" width="320" /></a></div>
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:SimSun;
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-alt:宋体;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
@font-face
{font-family:"\@SimSun";
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:SimSun;}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;"> </span></b><link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:SimSun;
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-alt:宋体;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
@font-face
{font-family:"\@SimSun";
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:SimSun;}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: green; font-family: Arial; font-size: 16pt;"> </span></b><b><span style="color: black; font-family: Arial;">In Romania, vanatoarea este perceputa, de
peste 50 de ani, ca o activitate rationala, desfasurata in scopul mentinerii,
cu arma de vanatoare, a echilibrului in natura. Mai exact spus, in scopul
mentinerii echilibrului dintre speciile de vanat pradator si cele de vanat
plantivor, si dintre speciile de vanat in general si mediul acestora, abiotic
si biotic, de viata.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Aceasta
conceptie s-a impus intrucat echilibrul actual din natura nu mai este un
echilibru natural in adevaratul sens al cuvantului, ci un echilibru mentinut
intr-o stare de relativa stabilitate prin interventia inteleapta, motivata
ecologic si economic, a factorului VANATOR.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Asadar,
vanatoarea este o activitate constienta, prin care se exploateaza durabil o
resursa naturala regenerabila. Este perceputa astfel de managerii in materie,
care urmaresc permanent evolutia populatiilor de vanat din punct de vedere
cantitativ si calitativ, si care stabilesc, prin metode si mijloace cu
pretentii stiintifice, cotele anuale de vanare, diferentiate pentru multe
specii de vanat sedentar pe sexe, pe clase de varsta si pe categorii de
calitate. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Ei
merg cu logica mai departe, urmarind mentinerea in permanenta a unor efective
optime de vanat, de asemenea corect structurate, asa incat sa se beneficieze de
cote de vanare cat mai mari, in conditiile unor prejudicii cat mai mici produse
de vanat mediului agricol si/sau forestier de viata.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;">Pentru
adevaratii vanatori, vanatoarea a fost si este insa cu totul altceva. Este in
primul rand o chemare launtrica, straveche, pe care o resimt in mod irezistibil
fata de vanat si de natura. In si mai multi dintre semenii nostri nevanatori,
aceasta chemare salasluieste latent, ca sa izbucneasca surprinzator, atunci
cand se asteapta si ne asteptam mai putin. Un lucru este insa de netagaduit:
vanatoarea se practica, in general, din pasiune. O pasiune care incumba de
obicei timp si bani. Oricat de pasionati ar fi vanatorii si oricat i-ar costa
obiectul pasiunii lor, ei raman totusi constienti de ceea ce fac, in limitele
cotelor de vanare prestabilite anual, asa incat perenitatea vanatorii sa nu fie
pusa in pericol. De aceea, pentru foarte multi dintre vanatori este cu mult mai
important ce anume si cum anume vaneaza, decat cat vaneaza. Adevarata
satisfactie vanatoreasca vine, pentru acestia, de la modul sportiv si elegant
in care dobandesc vanatul, nicidecum de la marimea tabloului de vanatoare sau,
dupa caz, de la punctajul trofeului vanatului dobandit. Sunt si acestea
multumiri pentru ei, dar secundare. Cum sunt de altfel si rezultatele economice
ale activitatii desfasurate benevol.<o:p></o:p></span></b></div>
<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:SimSun;
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-alt:宋体;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
@font-face
{font-family:"\@SimSun";
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:SimSun;}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: black; font-family: Arial;"> Pentru istorici si pentru oameni de
cultura, vanatoarea mai inseamna trecut, traditie si civilizatie. O traditie care
lasa in urma milenii de experienta cumpatata. De la omul culegator si vanator
preistoric pana in zilele noastre, evolutia activitatii de vanatoare s-a
impletit strans cu evolutia societatii umane, trasand urme de o inestimabila
valoare in cultura universala si cultura in domeniul cinegetic.<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7102798162513013892.post-38053920802913362322012-02-14T11:01:00.004-08:002012-02-14T11:07:16.173-08:00Motivul Alegerii Acestei Teme<link href="file:///C:%5CUsers%5CAndreea%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:SimSun;
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-alt:宋体;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
@font-face
{font-family:Verdana;
panose-1:2 11 6 4 3 5 4 4 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:swiss;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:-1593833729 1073750107 16 0 415 0;}
@font-face
{font-family:"\@SimSun";
panose-1:2 1 6 0 3 1 1 1 1 1;
mso-font-charset:134;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 680460288 22 0 262145 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0in;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:SimSun;}
@page Section1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.25in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;">
<span lang="IT" style="font-family: Verdana; font-size: 14pt;">Citind multe carti si urmarind multe documentare am ajuns la concluzia ca
VANATOAREA ascunde multe secrete , secrete ce ii fascineaza pana si pe marii
oameni de stiinta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.25in; text-align: justify; text-indent: 0.25in;">
<span lang="IT" style="font-family: Verdana; font-size: 14pt;"> Am ales aceasta tema pentru a prezenta
frumusetile acesteia , istoria s.a. si aspecte legate de aceasta.<o:p></o:p></span></div>
<span lang="IT" style="font-family: Verdana; font-size: 14pt;"> Un alt
motiv care m-a determinat sa aleg aceasta tema il constituie participarea la
vanatoare si pasiunea pentru natura. Am realizat aceste lucruri din dorinta de a
starni curiozitatea fata de VANATOARE tuturor persoanelor interesate.</span>Grupa "Gaiu Mic"http://www.blogger.com/profile/11078664937145446698noreply@blogger.com0